Politicile Agricole Comune (PAC) și bugetul comunitar viitor au fost în centrul atenției cultivatorilor de porumb din Europa. Reprezentanții agricultorilor din Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM) s-au reunit la București în cadrul Congresului European al Porumbului. Ei au pus problema reducerii birocrației atunci când este vorba de accesarea subvențiilor, dar și crearea unui fond de rezervă pentru cazuri de dezastre naturale, românii fiind foarte interesați de rezolvarea acestor situații. Cât privește viitorul buget comunitar, fermierii români susțin păstrarea regulilor de alocare a fondurilor pentru agricultură, dar cred că acestea vor fi grevate de cheltuielile militare promovate la nivelul Uniunii Europene.
Reunite astăzi la București, delegațiile organizațiilor membre ale Confederației Europene a Cultivatorilor de Porumb (CEPM) au făcut un bilanț al ultimului an agricol, care a adus noi provocări sectorului, și au analizat, în cadrul congresului anual al organizației, cele mai recente propuneri legislative pentru perioada imediat următoare, dar și pentru programarea 2028 – 2034, se arată într-un comunicat de presă al Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), organizatorul congresului de la București.
Pachetul de simplificare a Politicii Agricole Comune (PAC) propune schimbări importante începând chiar cu acest an, cele mai importante vizând reducerea birocrației (prin sisteme de plăți directe mai simple, mai puține verificări ale producătorilor etc.), relaxarea standardelor ecologice și crearea unui fond de rezervă permanent pentru sprijin rapid în caz de dezastre naturale, precum seceta sau inundațiile. Potrivit fermierilor, Comisia ar dori ca aceste modificări să fie aprobate în procedură rapidă de colegiuitori (Consiliul și Parlamentul European), înainte ca alegerile din diferite state membre și negocierile bugetare să reconfigureze contextul politic european.
Participanții la congres au salutat oportunitatea modificărilor propuse, dar au tras un semnal de alarmă arătând că ele vin într-un moment tensionat, marcat de proteste și presiuni bugetare care generează incertitudine și lipsă de predictibilitate pentru fermierii europeni.
„În ultimii 20 de ani, radarul de sustenabilitate și suveranitate al Farm Europe arată că producția a stagnat din cauza reorganizărilor din cadrul UE, rezultat al unei abordări de reducere a cheltuielilor pentru PAC, care a accelerat restructurarea odată cu schimbările demografice. Deja lipsesc 85 de miliarde de euro până în 2027 pentru a menține pârghia economică a PAC, echivalentul a doi ani de plăți directe. Cum intenționează UE să compenseze pierderea fondurilor UE pentru fermieri, știind că plățile directe reprezintă, în medie, 70% din venitul fermierilor?”, a arătat invitatul special la congres Luc Vernet, secretar general al think-tank-ului european Farm Europe, la care Forumul APPR a aderat de curând.
„Într-un moment în care concetățenii noștri așteaptă soluții care să ducă la mai multă independență economică și la protejarea valorilor europene, Comisia trebuie să înțeleagă că este vital să pună punct abordării conform căreia PAC poate achita nota de plată a altor sectoare, rețetă sigură pentru a înscrie agricultura din UE pe traiectoria descreșterii economice exact atunci când avem mai mult ca oricând nevoie să producem și să ne reducem dependența de alte regiuni ale lumii”, a spus și Frank Laborde, fermier francez și președinte al CEPM.
Românii împotriva diminuării bugetului PAC
Vicepreședintele CEPM Silviu Mihai a adăugat că, pentru organizația europeană care astăzi își desfășoară lucrările în România, este extrem de importantă o abordare unitară și ambițioasă a gestionării riscurilor cu care se confruntă producția agricolă. „Irigațiile sunt parte integrantă a managementului riscurilor și dorim să jucăm un rol activ noi, ca reprezentanți ai CEPM, dar și Forumului APPR, în dialogul cu autoritățile europene și naționale asupra dosarului utilizării durabile a apei”, a spus Mihai.
Theodor Ichim, președintele FAPPR, a ținut să atragă atenția că organizația pe care o conduce se opune cu vehemență abordării curente a Bruxelles-ului de a trece la un fond unic multisectorial în următoarea perioadă de programare, cu plăți condiționate de îndeplinirea unor obiective si care ar putea însemna o diluare a bugetului agricol și o predictibilitate redusă pentru fermieri, care se bazează pe alocări PAC multianuale pentru a-și planifica investițiile. Totodată, agricultura s-ar putea confrunta cu o creștere a birocrației și a complexității dacă s-ar trece la un fond multisectorial, ceea ce este exact opusul a ceea ce promite Comisia și solicită de ani întregi fermierii.
„Nu în ultimul rând, consecința cea mai gravă ar putea fi chiar erodarea capacității blocului comunitar de a produce, de a furniza bunurile publice esențiale pe care le așteaptă societatea: securitatea alimentară și contribuția la lupta împotriva schimbărilor climatice, la decarbonarea economiei UE!”, a susținut Ichim.
„Agricultorii membri ai CEPM și FAPPR doresc un cadru care să le permită să-și îndeplinească rolul și solicită în primul rând ca agricultura europenă să fie protejată. De asemenea, fermierii doresc să se angajeze în a găsi soluții la provocările globale prin dezvoltarea de produse valoroase pentru toate piețele, prin acces la toate inovațiile, de la digitalizare la biotehnologie”, a completat președintele FAPPR.
Porumbul afectat de secetă
Dragoș Costin Telehuz, fermier dar și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a arătat cel mai bine starea agriculturii și a culturii porumbului din România. Nu a putut trece peste situația politică actuală din țară, dar și-a exprimat speranța că lucrurile vor merge în direcția care trebuie. „Din fericire, mai toate partidele sunt la curent cu problemele agriculturii. Nu sunt mari divergențe, dar, cu cât vom avea un Guvern mai repede, cu atât va fi mai bine”, a spus Telehuz. În plus, și la nivel comunitar constrângerile de mediu s-au mai relaxat. „Și Renew Europe și-a mai domolit retorica ecologistă”, a spus Telehuz.
Cât privește cultura porumbului, în România s-a ajuns la cea mai mică suprafață cultivată, din cauza secetei care s-a manifestat în ultimii ani. „Personal, cred că vom ajunge la mai puțin de 2 milioane ha cultivate cu porumb și irigate 500.000 ha”, a spus Costin Telehuz.
În prezent, fermieri din toată Uniunea sunt preocupați de fondurile care vor fi destinate PAC în cadrul viitorului buget comunitar. „Trebuie să privim realist și să ne așteptăm la reducerea bugetului”, a spus acesta, în contextul în care fonduri semnificative vor fi direcționate către cheltuieli militare.