La Consiliul Agricultură și Pescuit, ce se desfășoară zilele acestea la Bruxelles, se preconizează să se ajungă la o poziție comună a statelor membre cu privire la propunerea de regulament privind tehnicile genomice noi (NGT). Poziția autorităților române, a ministrului Agriculturii, a împărțit fermierii autohtoni în două tabere: în timp ce unii susțin poziția rezervată a ministrului, ceilalți vor o abordare mai deschisă, fără îngrădiri în ceea ce privește utilizarea NGT. Noile tehnici genomice nu sunt organisme modificate genetic clasice, ci presupune modificarea materialului genetic al unui organism, permițând dezvoltarea rapidă a unor soiuri de plante cu proprietăți specifice.
Adoptarea noilor tehnici genomice în agricultură au stârnit, în ultima perioadă, dezbateri intense, la nivel european și național, atât în mediul asociativ al fermierilor cât și în zona politică. Alianța pentru Agricultură și Cooperare așteaptă, cu interes, decizia Consiliului AGRIFISH, din 11 decembrie 2023, de la Bruxelles, legată de propunerea de regulament a Comisiei Europene pentru NGT (new genomic techniques).
Prima care a avut o poziție cu privire la utilizarea NGT a fost Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), ce reunește fermieri din patru organizații importante: LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), UNCSV (Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal), Pro Agro (Federaţia Naţională Pro Agro) și AFF (Asociația Forța Fermierilor).
„Constatăm, cu îngrijorare, că în spațiul public, autohton sau comunitar, se vehiculează o serie informații inexacte despre cum se raportează mediul asociativ agricol național pe acest subiect dar și despre poziția României, în rândul celorlalte state-membre. (…) Apreciem că, în condiții legale clare, NGT ar putea reprezenta, din punct de vedere tehnologic, o oportunitate pentru fermierii români. (…) AAC consideră că este nevoie, în continuare, de consultări suplimentare pentru a lămuri, complet, toate semnele de întrebare legate de actuala propunere de regulament a Comisiei Europene, în ultima formulă de text. Suntem pentru știință dar nu în condiții discutabile din punct de vedere legal”, susține AAC într-un comunicat de presă.
„Nu dorim ca fermierii români să devină, în următorii ani, victimele unor dispute comerciale sau juridice care să le afecteze activitatea”, a ținut să transmită Alianța.
Mai exact, Alianța, la modul declarativ, susține Noile Tehnici Genomice, „doar că există o serie de chestiuni ce trebuie clarificate și o serie de condiții ce trebuie să fie îndeplinite. Considerăm că, odată ce aceste condiții vor fi tranșate, România poate susține, și cu sprijinul AAC, o nouă formă de regulament a Comisiei Europene pe această temă”, susține AAC.
Alianța atrage atenția că nu există o viziune unitară cu privirela acest subiect. Mai sunt și alte state care au rezerve și pun condiții pentru utilizarea NGT.
„AAC regretă modul în care unele grupuri de interese au ales să facă campanie pe acest subiect. Nu suntem „dușmani ai științei”, nu ne opunem progresului tehnologic și nu suntem deloc anti-europeni. (…) Încercările de intimidare și minciunile trebuie să dispară din dezbaterea publică a dosarului NGT. Vom continua să îi reprezentăm, așa cum trebuie, pe fermieri români, în ciuda tuturor acestor încercări de manipulare!”, completează comunicatul AAC.
Alte păreri
Pe de altă parte, Clubul Fermierilor Români susține accesul liber și necondiționat al fermierilor europeni la Noile Tehnologii Genomice (NTG 1 și 2), alături de cele convenționale, pentru a cultiva plante mai rezistente la boli și dăunători, care necesită mai puțină apă și ȋngrășăminte, pentru a evita falimentul fermelor și pierderea competitivității câștigate în zeci de ani cu investiții imense, pentru a putea face față provocărilor determinate de schimbările climatice și a răspunde cerințelor nejustificate, impuse de strategiile subesecvente Pactului Ecologic European, de diminuare a cantității utilizate de pesticide și îngrășăminte, se arată într-un comunicat de presă al Clubului.
Sistemele agroalimentare europene și implicit, cele din România se află sub o presiune foarte mare din cauza impactului schimbărilor climatice, a volatilității piețelor și prețurilor. Presiunea economică crește semnificativ prin restricțiile pe care le-a impus noua Politică Agricolă Comună și cerințele strategiilor Farm to Fork și Biodiversitate. Acest lucru se traduce printr-un impact pe consumul de îngrășăminte (care ar trebui redus cu 20% până în 2030) și pesticide (care ar trebui reduse cu 50% la nivelul UE până în 2030), dar și pe resursele disponibile – apă și teren. În final, vor rezulta pierderi mari de productivitate și competitivitate ale fermelor europene.
De aceea, „fermierii europeni au nevoie de plante mai rezistente la boli, dăunători și cu un consum mai redus de apă și îngrășăminte. Opțiunile existente sunt foarte limitate, singura alternativă viabilă fiind reprezentată de noile tehnici și tehnologii, respectiv, accesul la genetica superioară pentru asigurarea competitivității”, susține documentul.
Clubul Fermierilor Români aduce în sprijinul poziției sale declarațiile specialiștilor care „afirmă că varietățile NTG1 sunt sigure pentru consumul uman și animal și că sunt asimilate varietăților convenționale deoarece, prin tehnologiile aplicate NTG1, se aduc ȋn 2-3 ani ameliorări plantelor ȋn mod similar cu cele realizate de cercetători ȋn 15-20 ani ȋn cȃmp”. „Pplantele NTG1 care sunt similare cu cele care apar în mod natural sau cele care sunt obținute prin amelioarare convențională nu vor face obiectul cerințelor în materie de etichetare din cadrul legisaltiv privind OMG-urile. Ele urmează să fie etichetate în același mod ca și plantele convenționale”, susține Clubul, care citează documente ale Comisiei Europene.
„Ca atare, Clubul Fermierilor susține ca fermierii români și europeni să nu fie discriminați față de țările terțe în ce privește accesul la noile tehnologii genomice, pentru asigurarea rezilienței și competitivității. Altfel, Uniunea Europeană va importa produse NTG, mai ieftine decȃt cele europene, punȃnd ȋn inferioritate și la risc fermierii europeni”, se arată în comunicat.
Referitor la posibilele limitări invocate în ceea ce privește exportul de NTG ȋn viitor, de către Romȃnia, Comisia Europeană a dat asigurări că a abordat subiectul ȋn cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și că aceasta organizație a menționat că plantele NTG fac deja obiectul comerțului mondial și nu au fost probleme de respingere datorită faptului că plantele NTG sunt internațional recunoscute ca fiind similare plantelor convenționale.
„Clubul Fermierilor susține că adoptarea noului regulament nu trebuie să aducă nicio barieră comercială fermierilor români, asigurându-ne că nu vor exista impedimente în continuarea exporturilor în țările terțe din Orientul Mijlociu, Nordul Africii și Golful Persic”, completează comunicatul.
„Șansă istorică”
„Este o șansă istorică acum ca statele membre, până la alegerile pentru Parlamentul European din vară, să aprobe acest Regulament. Considerăm oportună, adecvată și proporțională inițiativa de a pune în acord cadrul de reglementare pentru produsele obținute prin noile tehnici genomice de amelioare a soiurilor cu evoluțiile din cercetare și știință, care în prezent sunt guvernate de o legislație depășită și inadecvată, ce datează din 2001!”, susține Forumul APPR.
Potrivit Forumului, „după diverse studii (făcute de EFSA și Joint Research Center JRC, în colaborare cu academiile agricole și universități europene), Comisia Europeană a publicat în iulie 2023 un proiect de regulament prin care să simplifice drumul catre piață (adică să dereglementeze) acele soiuri NGT care se obțin prin procese de mutageneză similare celor care se produc spontan în natură. Acestea intră în categoria NGT1 și propunerea CE este să fie asimilate celor convenționale, adică să nu aibă nevoie de trasabilitate si etichetare”.
„Deoarece reproduc procese din natură, pentru NGT1 nu există metodă științifică de a determina, prin testare, că sunt produsul unor metode genomice. Așadar, dacă UE va lăsa aceste produse sub legislația OMG, va exista riscul să le facă inaccesibile propriilor fermieri și consumatori, dar le va importa fără ca măcar să știe din țări precum SUA, Brazilia, Argentina”, atrage atenția comunicatul FAPPR.
„În FAPPR am discutat de ani de zile nevoia unei breșe în sistemul legislativ pentru a face loc inovării și a elimina blocajul cu care ne confruntăm de decenii, am dezbătut public subiectul și am participat/organizat conferinte în țară și la Bruxelles, la Parlamentul European”, a arătat Nicolae Sitaru, președintele FAPPR. „Credem că doar așa am putea avea acces la soiuri mai bine adaptate, ceea ce ar avea un puternic impact pozitiv asupra capacității de a produce și de a-și menține afacerile a producătorilor agricoli europeni. Dacă nu vom înțelege aceste lucruri, vom deveni necompetitivi din perspectiva costurilor de producție și vom pierde în scurt timp și bătălia pe piața internațională, în destinațiile în care România exportă produse agricole. O astfel de abordare nu ajută deloc pe termen mediu și lung fermierii români”, a completat Nicolae Sitaru.