În ciuda protecției legale stricte, sturionii din Dunăre, unul dintre cele mai amenințate grupuri de animale din lume, continuă să fie victime ale infracțiunilor împotriva faunei sălbatice, avertizează un nou raport WWF. Cel puțin 3.366 de sturioni au fost victime ale unor cazuri documentate de criminalitate asupra faunei sălbatice în Dunărea Inferioară, între 2016 și 2025. Concluziile raportului oferă cea mai cuprinzătoare estimare de până acum privind amploarea braconajului și a comerțului ilegal cu sturioni în regiune.
Raportul „În plasa braconierilor: Zece ani de activități ilegale documentate la adresa sturionilor din bazinul Dunării Inferioare (2016-2025)” analizează date oficiale furnizate de autoritățile de control din Bulgaria, România și Ucraina. La nivel mondial, este singura evaluare transfrontalieră actualizată periodic privind infracțiunile legate de sturioni. Anul acesta marchează, de asemenea, zece ani consecutivi în care WWF colectează și analizează date oficiale privind confiscările din cele trei țări esențiale pentru supraviețuirea ultimelor populații native de sturioni din Dunărea Inferioară.
„Pentru România, aceste date sunt un semnal de alarmă foarte serios. Dunărea Inferioară rămâne unul dintre ultimele refugii pentru sturionii sălbatici din Europa, iar fiecare exemplar pierdut prin braconaj reduce șansele de refacere a populațiilor. Deși cantitățile confiscate pot sugera că sturionii sunt numeroși și ar putea alimenta cereri pentru reluarea pescuitului, populațiile rămân încă prea reduse pentru a susține o exploatare sustenabilă de către numeroasele comunități din toate țările în care aceștia sunt prezenți.”, a declarat Cristina Munteanu, coordonator național pentru conservarea sturionilor, WWF-România. „Avem nevoie de aplicarea fermă a legii, monitorizare constantă și cooperare între autorități, experți și comunitățile locale. Conservarea sturionilor înseamnă protejarea sănătății Dunării și a patrimoniului natural european”, a mai adăugat aceasta.
Folosind o metodologie îmbunătățită, WWF a realizat cea mai completă estimare de până acum a numărului de sturioni afectați de cazuri documentate de criminalitate asupra faunei sălbatice. Abordarea a combinat situațiile în care autoritățile au raportat doar greutatea totală a sturionilor confiscați cu cele în care a fost înregistrat numărul exact de exemplare, transformând greutățile raportate în estimări ale numărului de indivizi. Chiar și așa, estimarea rămâne la un nivel minim modest, având în vedere că multe capturi ilegale, inevitabil, nu sunt detectate sau raportate.
Raportul documentează 509 cazuri confirmate de infracțiuni împotriva faunei sălbatice care au implicat sturioni sau unelte ilegale folosite pentru capturarea acestora, pe parcursul a zece ani. România a înregistrat 235 de cazuri, Bulgaria 175, iar Ucraina 99. WWF atrage însă atenția că numărul cazurilor înregistrate nu trebuie interpretat ca o măsură a presiunii exercitate de braconaj asupra sturionilor, deoarece detectarea cazurilor depinde în mare măsură de capacitatea de control, de practicile de raportare și de accesul la zonele afectate.
Din păcate, scăderea documentată a numărului de cazuri ilegale înregistrate în Ucraina nu indică o tendință generală descendentă. WWF atribuie această scădere războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care a restricționat accesul la zone importante de pescuit și a limitat semnificativ activitățile de control în zone-cheie din Delta Dunării și de pe coasta Mării Negre.
Raportul confirmă că toate cele patru specii de sturioni care încă supraviețuiesc în Dunăre continuă să fie afectate de infracțiuni împotriva faunei sălbatice: cega, păstruga, nisetrul și morunul. Dintre cazurile documentate, cega a reprezentat cea mai mare parte a indivizilor afectați, în timp ce confiscările au inclus și exemplare de morun de dimensiuni excepționale, de peste doi metri lungime și cu o greutate de până la 200 de kilograme.
Autoritățile au confiscat, în total, cel puțin 263 de kilograme de caviar ilegal, aproximativ 6,5 tone de carne de sturion și exemplare întregi, precum și cantități mari de unelte de pescuit ilegale.
Una dintre cele mai izbitoare concluzii ale raportului vine din Bulgaria, unde autoritățile au confiscat 1.250 de șiruri de carmace în ultimul deceniu. Această metodă de pescuit interzisă este deosebit de crudă: folosește linii lungi prevăzute cu numeroase cârlige mari, care agață peștii de corp în loc să îi prindă de gură, lăsându-i adesea grav răniți și zbătându-se ore sau chiar zile întregi. Împreună, liniile confiscate însumează peste 45 de kilometric, conținând aproximativ 54.000 de cârlige capabile să captureze sturioni. În ciuda amplorii acestor cifre, doar 25 de sturioni au fost confiscați oficial în Bulgaria în acești zece ani. Potrivit WWF, această discrepanță puternică evidențiază necesitatea unei analize suplimentare a practicilor de control și a sistemelor de raportare, mai degrabă decât o presiune scăzută a braconajului.
Raportul identifică, de asemenea, zone geografice în care activitățile ilegale persistă și se suprapun cu habitate critice pentru sturioni, inclusiv județul Tulcea din România, regiunea Odesa din Ucraina și regiunea Vratsa din Bulgaria.
În ciuda deceniilor de protecție legală și a interdicțiilor permanente de pescuit în Dunărea Inferioară și Marea Neagră, braconajul și comerțul ilegal continuă să submineze eforturile de refacere a unor specii care au supraviețuit încă din vremea dinozaurilor. WWF solicită consolidarea cooperării transfrontaliere, îmbunătățirea schimbului de informații între autoritățile de control, întărirea sistemelor de monitorizare și raportare, urmărirea mai fermă în justiție a infracțiunilor împotriva faunei sălbatice și continuarea investițiilor în protejarea ultimelor populații sălbatice de sturioni, înainte ca pierderile suplimentare să devină ireversibile.
Raportul analizează date oficiale privind confiscările, colectate între 1 ianuarie 2016 și 31 decembrie 2025 de la autoritățile competente din Bulgaria, România și Ucraina.
Raportul se bazează pe informații verificate furnizate de autoritățile din domeniul pescuitului, poliție, poliția de frontieră, autorități vamale și autorități de mediu, completate de comunicate și relatări oficiale din presă, verificate.
Estimarea de 3.366 de sturioni afectați se bazează pe o metodologie îmbunătățită, care utilizează greutățile raportate pentru a estima numărul minim de indivizi în cazurile în care a fost înregistrată doar biomasa. Cifra rămâne un minim conservator, deoarece multe infracțiuni împotriva vieții sălbatice nu sunt niciodată detectate sau raportate.
Cele patru specii native de sturioni incluse în raport sunt morunul (Huso huso), nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii), păstruga (Acipenser stellatus) și cega (Acipenser ruthenus).