România va primi de la Comisia Europeană aproape 15 milioane de euro drept ajutoare pentru pierderile înregistrate din cauza secetei din anul 2025. Banii sunt bineveniți, pentru că statul român nu a avut bani pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă. „Caimacul” îl ia Portugalia, cu o alocare de 30 milioane de euro.
„Astăzi, statele membre au aprobat propunerea Comisiei Europene de a mobiliza peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolă. Fermierii din Portugalia vor primi 30 de milioane de euro, România 14,8 milioane de euro, Cipru 4,6 milioane de euro, Croația 4,4 milioane de euro și Slovenia 2,8 milioane de euro”, se arată într-un comunicat al executivului comunitar. Potrivit documenului, aceste fonduri vor sprijini fermierii afectați de pagube semnificative cauzate de fenomene climatice nefavorabile. Sprijinul va fi direcționat către cultivatorii de fructe, nuci, viță de vie, măslini și culturi arabile, inclusiv către producătorii de animale mixte. „Bugetul alocat poate fi completat cu până la 200% din fondurile naționale”, precizează comunicatul.
Pe parcursul anului 2025 și în prima jumătate a anului 2026, fermierii din aceste țări au fost martori la pagube semnificative și au suferit pierderi economice din cauza fenomenelor climatice nefavorabile și a dezastrelor naturale. Comunicatul arată că, în România, seceta severă și valurile de căldură repetate dintre iunie și august 2025 au afectat producțiile de porumb și floarea-soarelui. Tocmai pentru pagubele produse acestor culturilor sunt direcționate fondurile comunitare.
Portugalia a fost lovită de furtuna Kristin în ianuarie și februarie 2026, ploi abundente, vânturi puternice și inundații care au provocat pagube și au distrus terenurile agricole și infrastructura. Acest lucru a dus la pierderi considerabile pentru producția agricolă. Cipru s-a confruntat cu o secetă prelungită și căldură extremă începând cu mai 2025, ceea ce a dus la pierderi majore în producția agricolă, precum și la costuri mai mari pentru hrana animalelor. În Croația, primăvara și vara anului 2025 au adus temperaturi de îngheț, precum și precipitații excesive și secetă, afectând culturi precum fructele, vița-de-vie și sfecla de zahăr. Slovenia s-a confruntat cu înghețuri de primăvară care au afectat producția de mere.
Astfel, Portugalia va primi bani pentru pagubele înregistrate la culturile arabile, ulei de măsline și măsline de masă, fructe și legume, vin și creșterea animalelor; Croația, pentru producțiile de prune, alune, podgorii, lucernă și sfeclă de zahăr afectate; Cipru, pentru citrice, banane, smochine, rodii, pere țepoase, podgorii, ulei de măsline și măsline de masă, cereale, culturi furajere, apicultură și creșterea animalelor (bovine, ovine și caprine); Slovenia, pentru mere.
„Autoritățile naționale trebuie să se asigure că fermierii primesc rapid sprijinul, iar ajutorul trebuie distribuit până cel târziu la 28 februarie 2027”, precizează comunicatul.
Pentru aplicare, Comisia va adopta propunerea statelor membre. Aceasta va fi apoi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare în ziua următoare publicării sale. Statele membre în cauză vor trebui să notifice fără întârziere Comisiei detaliile implementării măsurilor. Acestea includ criteriile utilizate pentru a determina acordarea ajutorului individual, impactul preconizat al măsurii, previziunile pentru plățile defalcate pe lună și nivelul sprijinului suplimentar care urmează a fi acordat. Notificarea ar trebui să includă, de asemenea, acțiunile întreprinse pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea, cel târziu în 2027.
Politica Agricolă Comună pentru perioada 2023-2027 include o rezervă agricolă de cel puțin 450 milioane de euro pe an pentru a face față perturbărilor pieței sau evenimentelor excepționale care afectează producția sau distribuția. „Având în vedere frecvența tot mai mare a fenomenelor climatice nefavorabile, Comisia a subliniat importanța consolidării instrumentelor de gestionare a riscurilor și a promovării utilizării lor pe scară largă în întreaga UE, alături de măsuri proactive pentru a aborda cauzele profunde și a îmbunătăți reziliența fermelor”, completează comunicatul.