Legea 321/2009 privind supermarketurile, cu ultimele modificări făcute, generează mari conflicte, pe plan politic și economic. PNL se laudă cu reușita parlamentară, ce are mare impact asupra agricultorilor, ceea ce nu convine PSD, iar reprezentanții marilor lanțuri de magazine simt că li se taie din beneficii, astfel că încearcă să găsească noi soluții de taxare a furnizorilor.
PNL a organizat, la Camera Deputaților, dezbaterea cu tema „Impactul aprobării Legii privind comercializarea produselor alimentare în societatea românească”. Mai extact, este vorba despre implicațiile aplicării modificărilor adoptate de Parlament la Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Cele mai importante se referă la impunerea comercializării a cel puțin 51% produse provenite din lanțul scurt de aprovizionare, care avantajează producătorii români, interzicerea taxelor speciale de genul taxelor de raft sau listare și obligarea plății furnizorilor în 7 zile calendaristice.
La reuniune au participat cei mai impotanți jucători de pe piață, atât producători și procesatori, cât și comercianți. Se pare că aceștia au fost prinși în jocurile politicile. PSD a încercat să-și arate nemulțumirea și a făcut presiuni asupra producătorilor ca reuniunea PNL să nu fie la nivelul preconizat, având în vedere că legea se adresează unora dintre principalii lor votanți – agricultorii. Mai ales că plusul de imagine înregistrat de PNL nu este pe placul social-democraților, acum, în plin an electoral.
Taxe transformate
Cei prezenți la dezbatere și-au menținut pozițiile prezentate și în cursul dezbaterilor legii. Dacă producătorii agricoli au susținut justețea și plusurile pe care legea le prezintă, reprezentanții marilor lanțuri de magazine au fost rezervați și au arătat beneficiile unui comerț civilizat pe care îl promovează.
”Modul în care va fi aplicată legea trebuie să fie clar”, a declarat George Bădescu, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR). Potrivit acestuia, legea ar urma să intre în vigoare în aproxiamtiv 3 săptămână, având în vedere că se așteaptă promulgarea președintelui României. „Legea prevede ca, în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, trebuie să se aplice termenul de plată, de 7 zile calendaristice. Acum se lucrează la ajustarea contractelor cu furnizorii. Până acum, aceste contracte erau anuale”, a spus Bădescu. Pe de altă parte, producătorii s-au declarat mulțumiți de această nouă prevedere legislativă, pentru că magazinele ajunseseră să plătească pentru marfa livrată și la 90 de zile.
„Din partea furnizorilor trebuie să existe capacitatea informatică să poată face față acestui sistem extrem de ambițios”, a precizat Bădescu. Voalat, directorul executiv al AMRCR a atras atenția că, în noile coniții, în care legea interzice marilor magazine să taxeze furnizorii pentru anumite servicii, vor fi introduse alte taxe pe care aceștia vor trebui să le plătească. „Și capacitatea logistică a lor (n.r. – a producătorilor și furnizorilor) trebuie să se adapteze la cerințele legii, având în vedere că acele prețuri la raft nu vor mai putea fi posibile. Producătorii pot lua în considerare crearea unor capacități de depozitare, a acelor mijloace autotermocontrolate și alte servicii de acest gen, care, înainte, erau acoperite de comerciant”, a spus Bădescu. Mai exact, taxele de raft sau de listare, interzise prin lege, vor fi schimbate cu taxe de depozit sau de vitrină.
Ministrul Agriculturii: „Legea este bună”
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, prezent la dezbateri, șia- arătat nemulțumirea față de modul în care comercianții au acționat în criza laptelui, manifestată peste tot în Europa. Potrivit acestuia, prețul laptelui achiziționat de la productor a scăzut foarte mult, dar în magazine această reducere nu s-a observat deloc.
„Eu nu cumpăr, de când am ajuns în România, lapte sub 4,50 lei în magazin şi am venit în noiembrie. Ce s-ar fi întâmplat dacă preţul se reducea, ca şi preţul la producător, măcar cu 40%? Eu mergeam în magazin şi, în loc să cumpăr un litru, cumpăram doi. Chestiunile sunt foarte simple: piaţa nu funcţionează, aici e problema, de aceea legea pe care a adoptat-o Parlamentul are un rol foarte important. Din păcate, comerciantul nu a înţeles semnalul pieţei. Ar trebui ca în momentele acestea grele să fie comerciantul alături de noi. Din păcate, nu s-a întâmplat acest lucru. Îmi pare rău că o spun, dar asta e realitatea”, a afirmat Irimescu.
Demnitarul a declarat că agricultura merge bine în România şi că ţara are capacitatea de a produce legume de foarte bună calitate. „Sunt foarte multe voci care au spus: dezastrul din agricultură. Este o chestiune aruncată prin presă cu care nu sunt absolut deloc de acord. Aţi văzut şi dumneavoastră cât de bine arată câmpurile. Agricultura merge la nivel de fermier foarte bine. Sigur, există o întârziere în ceea ce priveşte plata la nivelul fondurilor europene şi naţionale, dar agricultura nu este un dezastru”, a adăugat ministrul.