România are de trei mai mulți urși decât ar trebui. Aceasta este concluzia unui studiu amplu și profund, care a costat impresionanta sumă de aproape 58 milioane de lei și care a implicat vreo 400 de oameni, plus 3 câini. În ultimii ani, problema urșilor a fost în centrul atenției publice, o parte susținând necesitatea protecției extreme a animalelor, iar cealaltă reclamând pagubele produse de urși, inclusiv atacurile asupra oamenilor. În cele din urmă, totul se învârtea în jurul numărului urșilor, ca fundament pentru aplicarea măsurilor radicale de eliminare a urșilor problematici, în special al celor care s-au învățat „la oraș”. În chiar ziua în care autoritățile de mediu au prezentat numărul urșilor din România, aceleași autorități au lansat în dezbatere publică actul normativ care instituie cadrul legal care simplifică procedura de împușcare a urșilor ajunși pe străzi.
„Vă prezentăm în premieră rezultatele preliminare ale acestui demers fără precedent și mult așteptat, care pune România pe harta științifică internațională ca statul ce a derulat cel mai mare și complex studiu genetic al populației de urs brun realizat vreodată la nivel mondial. Cifra care deschide această prezentare este una istorică: conform analizelor realizate la peste 24.000 de probe recoltate din 25 de județe, realizatorii studiului estimează că în România trăiesc între 10.419 și 12.770 de exemplare de urs brun, cu un nivel de încredere de 95%”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului, joi, într-o conferință de presă, potrivit unui comunicat de presă.
„Este pentru prima dată când România poate afirma, cu o bază științifică solidă, câți urși are în pădurile sale. Până acum, am lucrat cu estimări, uneori controversate, bazate pe observații vizuale sau metode indirecte. Astăzi, însă, avem o imagine clară, bazată pe ADN-ul recoltării de la nivel național”, a declarat ministrul.
Acestea sunt rezultatele preliminare ale unui studiu ce vizează estimarea numărului de urși din România. Studiul se derulează în cadrul Proiectului „Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”.
Ministrul Mediului a ținut să atragă atenția că „această cercetare nu este doar amplă, ci și 100% românească. Toate analizele s-au făcut în laboratorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, folosind echipamente de ultimă generație, achiziționate prin proiectul nostru, și în conformitate cu cele mai înalte standarde internaționale. Aceasta nu este doar o cercetare științifică. Este o schimbare de paradigmă în modul în care vom gestiona de acum înainte această specie. Aceste rezultate deschid o nouă etapă în gestionarea populației de urs brun din România. Un echilibru real între conservare și siguranța cetățenilor, între protecția biodiversității și interesele comunităților locale. Aceasta este o veste bună pentru România. Este dovada că putem construi politici de mediu moderne, bazate pe știință, transparență și colaborare”, a precizat demnitarul.
Proiectul va continua cu finalizarea, în acest an, a planului de monitorizare genetică pe termen lung, pentru ca aceste eforturi să nu fie punctuale, ci să continue an de an. Tot până la finalul anului 2025 se va aproba prin act normativ zonarea națională și planul de monitorizare genetică, astfel încât aceste instrumente să fie integrate oficial în politicile publice.
Zonarea națională a managementului populației de urs brun împarte teritoriul în patru categorii distincte: zone cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor (sau zonele de risc), zone de management durabil, zone marginale. Această clasificare este rezultatul unei analize complexe ce a integrat date genetice, distribuția habitatelor, zonele agricole, turistice, apelurile la 112 și chiar istoricul pagubelor produse de urși.
Astfel, în funcție de zona în care trăiesc, urșii vor beneficia de un management diferențiat: de la conservare strictă, la măsuri de prevenire și intervenție în zonele de conflict. „Pentru prima dată, România va avea un instrument digital, cu acoperire națională, care va permite luarea de decizii rapide și informate, în timp real”, precizează comunicatul.
Proiectul „Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” este derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt RA, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.
Obiectivul general al proiectului este menținerea pe termen lung a actualei stări de conservare a populației de urs brun și a habitatului său. Proiectul a fost finanțat prin POIM 2014-2020, iar în prezent, implementarea continuă prin finanțare asigurată din PDD 2021-2027, până la sfârșitul acestui an. Proiectul prevede realizarea unei aplicații pentru telefoane mobile pentru colectarea și inventarierea probelor genetice colectate din teren; 400 de persoane instruite în vederea colectării probelor genetice din teren; 3 câini dresați în vederea localizării probelor genetice; echipamente de analiză pentru genetică animală achiziționate și funcționale; 1.140 de sisteme de garduri electrice pentru protecția animalelor domestice, culturilor agricole și a bunurilor materiale, achiziționate și livrate către gestionarii de fonduri cinegetice, instalate în județele din regiunea lanțului Carpatic, în zone în care este cunoscută prezența speciei de urs brun; 150 de sisteme foto/video de monitorizare a sistemelor de garduri electrice, achiziționate și instalate în teren; 10 cuști de transport pentru urși; 10 truse de tranchilizare, achiziționate și livrate către Gărzile Forestiere Regionale.
Liber la împușcarea urșilor
Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică proiectul de OUG pentru modificarea și completarea OUG nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora. Prin acest act normativ „se reglementează modul de intervenție imediată și eficientă, pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun (Ursus arctos) asupra persoanelor și bunurilor acestora în intravilanul localităților, prin crearea unui cadru unitar de acțiune imediată a instituțiilor cu atribuții în domeniu, astfel încât să se prevină producerea unor evenimente grave la adresa siguranției și securității populației”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Potrivit documentului, OUG nr. 81/2021 acoperă cele mai multe situații care pot apărea în practică privind atacurile urșilor, dar s-a dovedit a nu fi suficientă. „Echipa de intervenție nu poate înlătura imediat pericolul, ci este obligată să efectueze mai multe acțiuni în prealabil precum alungarea, tranchilizarea, relocarea etc, acțiuni care de cele mai multe ori au condus la amânarea rezolvării problemei apărute, culminând uneori cu atacuri ale urșilor asupra persoanelor, soldate cu mutilări sau pierderea vieții”, precizează Nota.
„Se impune precizarea că măsurile de prevenție implementate până în prezent în intravilan, respectiv montarea de garduri electrice, plasarea de tomberoane anti-urs, alungarea, precum și relocarea exemplarelor habituate și-au dovedit ineficiența, astfel că se impune reglementarea unei proceduri de intervenție rapidă în situații de excepție, cu rezultate imediate în reducerea conflictelor om-urs”, se arată în Nota de fundamentare. În anumite localități, acțiunile de alungare a exemplarelor de urs au fost efectuate zilnic, urșii revenind de cele mai multe ori în intravilanul acestora.
„În ceea ce privește metoda tranchilizării și relocării, menționăm că în prezent procedura întâmpină dificultăți, existând situații în care relocarea nu poate fi efectuată, întrucât gestionarii fondurilor cinegetice nu își exprimă acordul pentru a primi exemplare de urși, pe de o parte, iar pe de altă parte, relocarea unor exemplare de urs habituate reprezintă o mutare a problemelor create de aceștia, nicidecum înlăturarea pericolului”, atrage atenția documentul.
Cel mai important lucru cu care vine noua orodonanță se referă la modul de intervenție imediată asupra urșilor: prima dată se încearcă alungarea prin diverse mijloace, a doua oară se urmărește tranchilizarea și relocarea urșilor și, cât nu dă rezultate, se trece la extragere prin eutanasiere sau împuşcare. Totuși, această procedură se poate aplic doar urșilor ajunși în localități.