Reprezentanții fermierilor din România au cerut noului comisar pentru Agricultură, în cadrul întâlnirii pe care acesta a avut-o cu cele mai puternice organizații ale agricultorilor din Europa, să-și prezinte poziția cu privire la unele dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă acest sector. Noul comisar a dat asigurări că se va bate „cu mandatul pe masă” pentru un buget PAC solid și separat. Rămâne adeptul celor doi piloni ai PAC, plăți directe și dezvoltare rurală, și vrea o digitalizare profundă a sistemului, pentru debirocratizare. Totuși, cel mai presant subict discutat se referă la Acordul MERCOSUR.
Noul comisar european pentru Agricultură și Hrană Christophe Hansen a avut o întâlnire cu conducerea COGECA și COPA, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) din România, fiind prezentă prin Florentin Bercu (UNCSV), care este și vicepreședinte COGECA, se arată într-un comunicat de presă al Alianței. Reuniunea avut loc la Bruxelles, în perioada 27-29 noiembrie 2024.
Reprezentantul României a ridicat câteva probleme care sunt foarte importante pentru agricultura noastră. Bercu a pus problema necesității unui buget PAC „mai puternic și dedicat (adaptat la inflație/incluzând politica de promovare)”, continuându-se structura bugetului pe cei doi piloni, plăți directe și dezvoltare rurală. România susține menținerea sprijinului direct pentru toți agricultorii din cadrul PAC, indiferent de dimensiunea și tipul lor de producție. în special sub formă de plăți directe pe suprafață. „Pentru COPA-COGECA, cei care au cea mai mare nevoie sunt fermierii activi care contribuie la durabilitatea producției agricole europene și la atingerea obiectivelor din toți pilonii durabilității (de mediu, social și economic)”, a susținut Bercu în fața comisarului.
Oficialul român a pus și problema asigurării unor instrumente eficiente de gestionare a riscurilor în cadrul PAC pentru a face față evenimentelor/catastrofelor climatice extreme mai frecvente. „De exemplu, România a optat pentru alocarea procentului de 3% compensațiilor pentru gestionarea riscurilor și lucrează la operaționalizarea instrumentului în etape, începând cu cea mai mare provocare cu care ne confruntăm, seceta și arșița atmosferică. Ne străduim să punem în aplicare sisteme de gestionare a riscurilor în etape și, prin urmare, contăm pe sprijinul Comisiei pentru a permite flexibilitatea pe care am solicitat-o și care poate fi implementată rapid pentru anul agricol 2024-2025, adică să fie operațională până la jumătatea lunii ianuarie 2025”, arată documentul.
„UE trebuie să revină la garantarea securității și siguranței alimentare a UE, să găsească soluții pentru a restabili veniturile grav afectate ale agricultorilor, crescătorilor de animale și silvicultorilor, fără constrângeri legislative, fără practici comerciale neloiale, cu condiții de producție reciproce, care să le reflecte pe cele ale produselor din țările terțe, pentru a avea o producție UE competitivă și durabilă”, a completat Florentin Bercu.
„Sunt și vreau să rămân un comisar ancorat în realitatea din câmp, de pe teren și mă bazez pe dumneavoastră în acest sens”, a declarat Christophe Hansen, comisarul european pentru Agricultură și Hrană
„Trebuie să producem hrană de calitate în UE la un nivel competitiv, iar pentru asta avem nevoie de un buget PAC puternic, separat și o să lupt pentru asta cu mandatul pe masă. Avem nevoie de cel puțin 1,5 miliarde de euro pentru fondul de criză față de 450 milioane euro cât a fost”, a spus înaltul oficial, care a precizat că susține rămânerea celor 2 piloni ai PAC.
Hansen a spus că este preocupat de simplificare, motiv pentru care preocupat de digitalizarea serviciilor.
„Vom fi mai bine pregătiți, mai flexibili pe managementul riscului. Vom lucra la infrastructura apei, reziliența, captarea și eliberarea apei când este prea multă”, a punctat Hansen.
„Cel mai important și urgent subiect abordat a fost legat de acordul MERCOSUR, despre care organizațiile profesionale din toate statele membre au subliniat impactul negativ asupra sectorului agricol european, insistând asupra necesității unei opoziții comune. Pentru ca acordul să fie blocat, este necesar ca cel puțin 35% din populația Uniunii Europene să fie reprezentată de statele membre care își exprimă opoziția”, precizează comunicatul.