Seceta pronunțată din ultimii ani au afectat profund producția agricolă, astfel că fermierii caută soluții chiar pentru supraviețuire. Agricultorii, reuniți la „Ziua Porumbului”, care s-a desfășurat miercuri, 11 septembrie 2024, la Orezu, Ialomița, s-au focusat pe identificarea măsurilor care să ajute la desfășurarea în continuare a activității, în condiții economice cât de cât normale. Două elemente se pare ca sunt definitorii: irigațiile și asigurările. Niciuna nu prea există în prezent, astfel că impactul economic al secetei asupra fermierilor este foarte mare.
„Seceta a făcut ca 4 ani din ultimii 5 să fie foarte, foarte complicați”, a declarat Nicoale Sitaru, fostul președinte al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), miercuri, 11 septembrie 2024, la Orezu, Ialomița, cu ocazia „Zilei Porumbului”. Din cauza secetei prelungite, producțiile agricole, și în special la porumb și floarea soarelui, sunt mult reduse.
În România, cultura porumbului este una foarte importantă, țara noastră ajungând cel mai mare producător din Uniunea Europeană. Prognozele de producție din acest an, în ceea ce privește porumbul, sunt de-a dreptul îngrijorătoare, fermierii anunțând dificultăți majore pentru reluarea producției.
„Împreună cu partidele politice trebuie să găsim soluții. Să vedem cum cea mai dezvoltată cultură, porumbul, mai poate fi cultivată. Probabil, irigațiile sunt singura soluție. Dar, după 4 ani de secetă, fermierii sunt puternic decapitalizați”, a atras atenția Sitaru.
Cel mai vehement a fost Theodor Ichim, președintele FAPPR. „Situația agriculturii este dezastruosă. În ultimii ani, sunt evidente schimbările climatice. De aceea, trebuie să privim situația din toate perspectivele”, a spus declarat Theodor Ichim. El a arătat că există unele propuneri de măsuri de sprijin, dar care sunt făcute să combată „efectele, nu cauzele”. Potrivit acestuia, „noi, care suntem în prima linie, venim și completăm aceste propuneri care să ajute”.
Ichim a ținut să atragă atenția asupra efectelor pe care seceta severă din acest an, dar și frecvența mare a fenomenelor meteorologice din ultimii ani, le-au avut asupra producției agricole. În plus, războiul din Ucraina a avut un impact neașteptat asupra pieței produselor agricole din România. Mesajul președintelui FAPPR a fost clar: „trebuie să ne adaptăm la noile condiții de climă și noile condiții economice. Trebuie să învațam să producem ieftin și mult. Și trebuie să fim solidari. Numai așa putem face ceva”, a spus șeful FAPPR.
De altfel, Theodor Ichim a spus că scopul său ca președinte al FAPPR este de a „aduce fonduri pentru sistemul pubic de irigații. Privații știu ce au de făcut. An de an, plătim despăgubiri la secetă. Cu banii ăștia făceam sistemul de irigații”, a completat Ichim.
Obligatoriu asiguri
Cel de-al doilea pilon al măsurilor cu impact asupra situației economice în agricultură se referă la asigurări. O analiză făcută de brokerul de asigurări Marsh, companie prezentă la nivel global, arată că asigurările în agricultură sunt sustenabile în condiții de colaborare, la care statul poate juca un rol important. Pentru că riscul de pierdere este mare, companiile de asigurări aplică formule care să partajeze paguba, astfel încât producătorul agricol să primească bani care să-i permită derularea în continuare a activității, iar firma de asigurare să poată suporta plata despăgubirii.
Potrivit Marsh, în România, în agricultură, există doar 2 tipuri de asigurări: cel tradițional, la care se adaugă câteva noi tipuri de asigurare care au apărut în ultimii ani, precum asigurarea la arșiță. „În prezent, sunt doar 4 asigurători pe piață, care încheie polițe pentru calamitățile clasice: Agra, Omniasig, Allianz și Groupama”, a spus Horațiu Recep, manager regional la Marsh.
Potrivit tuturor participanților la dezbaterea privind „Managementul riscurilor în agricultură” organizată cu ocazia „Zilei Porumbului”, în România nu există practica încheierii polițelor de asigurare în agricultură. Pe de altă parte, au fost și cazuri care au nemulțumit atât asigurătorii, cât și asigurații care au contribuit la această stare de fapt. Participanții au apreciat faptul că statul, prin fonduri comunitare, susține plata polițelor de asigurare.
Dar, pentru ca sistemul de asigurare să funcționeze, este nevoie să se constituie o „masă critică” de asigurare, care să permită companiilor să avanseze produse de asigurare și să poată plăti despăgubirile în caz de nevoie.
„Polițele de asigurare ar trebui cotate de către agricultori ca un input, precum sămânța; să intre în costurile de producție”, a susținut Theodor Ichim.