Acasă Stiri economiceBanci & Asigurari Certificarea Global GAP ține pasul cu realitatea

Certificarea Global GAP ține pasul cu realitatea

de L M

Până la sfârșitul anului, va fi adoptată o nouă versiune a sistemului de certificare durabilă a agriculturii, Global GAP, au anunțat responsabili din cadrul organizației în cadrul Conferinței Global GAP în România. Intenția este de a răpunde cerintelor de flexibilitate solicitate de către sectorul agricol. Global GAP este un standard de certificare recunoscut internațional care asigură respectarea „Bunelor Practici Agricole” (Good Agricultural Practice – GAP).

Până la sfârșitul anului 2023, se va schimba certificarea GAP și se ajunge la versiunea 6 Smart, a anunțat Kliment Petrov, Integrity Assessments & Training Global GAP, joi, în cadrul celei de a treia ediții a Conferinței Global GAP în România, organizată de INAQ Consulting. „Am primit 2.300 de propuneri și am considerat că trebuie schimbat sistemul de certificare. Beneficiarii vor să fie schimbat sistemul într-unul mai flexibil”, a spus Petrov, care a precizat că „versiunea 6 Smart va fi una, flexibilă, orientată spre rezultat”. De aceea, noua versiune va avea 195 de cerințe, comparativ cu versiunea anterioară, când beneficiarii certificării trebuiau să îndeplinească 225 de cerințe.

Legislația UE afectează agricultura României

„Nu am vești bune pentru România, în ceea ce privește agricultura de la noi”, a declarat Marius Micu, vicepreședinte Copa-Cogeca, cea mai importantă organizație europeană a agricultorilor, la Conferința Global GAP. El a adus în discuție două decizii ale forurilor comunitare cu mare impact asupra agriculturii naționale.

Prima se referă la reducerea la jumătate a cantității de pesticide ce pot fi folosite de statele membre, măsură cuprinsă în strategia „De la fermă la furculiță”. Măsura a generat proteste serioase din partea agricultorilor români, care au invocat faptul că decizia nu ține seama de realitatea din fiecare stat membru; în România, consumul de pesticide este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, cu mult sub media comunitară.

„Un prim rezultat, în această problemă. Am reușit să convingem Consiliul Miniștrilor Agriculturii să întoarcem la Comisia Europeană această propunere, pe motiv că nu a fost susținută temeinic”, a precizat Micu.

Cea de a doua problemă se referă la derogările date de statele membre, inclusiv România, în ceea ce privește utilizarea neonicotinoidelor. „Discuțiile se referă la interpretarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în ceea ce privește derogările la neonicotinoide”, a atras atenția Marius Micu. Mai exact, CJUE a decis că statele membre nu ar trebuie să acorde derogări în ceea ce privește utilizarea de neonicotinoide.

La nivelul CE, cea mai importantă problemă a fost generată cultivatorilor de sfeclă de zahăr. În România, situația este puțin altfel; neonicotinoidele sunt folosite în special în tratarea semințelor de floarea soarelui și sfeclă de zahăr. Agricultorii români au criticat faptul că forul comunitar a luat decizia de a interzice neonicotinoidele fără a exista produse și tehnologii eficiente și eficace care să le înlocuiască. „La noi, neonicotinoidele sunt importante pentru semințele de porumb și floarea soarelui. În ceea ce privește floarea soarelui, suntem cam singurii producători din Uniune”, a completat Marius Micu.

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.