Ministerul Agriculturii s-a apucat să lucrează la elaborarea bugetului, chiar dacă nu a primit indicatorii macroeconomici necesari fundamentării bugetului. Ministrul Adrian Oros a ținut să atragă atenția că nu a primit aceste date nici în vară, când trebuia întocmit bugetul, potrivit legislației în vigoare. Numai că, și la acea vreme, Ministerul Finanțelor Publice era condus de premierul Florin Cîțu și apoi de ministrul Dan Vâlceanu.
„În această perioadă fundamentăm bugetul. Din 5 noiembrie am început să lucrăm cu instituţiile din subordine să fundamentăm bugetul”, a declarat ministrul interimar Adrian Oros, vineri, într-o conferință de presă.
„Sigur, prindem acele priorităţi şi acele nevoi pe care le are agricultura românească – şi în buget vom prinde sume ca să revenim la plata ANT-ului (n.r. – Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii) la dimensiunea reală, dar şi sume importante pentru gestionarea apei. În PNRR, acel program de gestionare a apei nu a rămas şi, atunci, vrem să prindem sume în bugetul respectiv”, a spus ministrul.
Întrebat care este „nivelul real” al ANT, ministrul a precizat că ar vrea să existe fonduri care să permită să se ajungă la nivelul subvențiilor din 2020.
„Sigur că aşteptăm indicatorii macroeconomici de la Ministerul Finanţelor”, a menţionat Adrian Oros, în conferinţa de presă.
Potrivit legislației, proiectul de buget pentru anul următor ar trebui aprobat de Guvern în luna septembrie, iar Parlamentul să-l adopte în octombrie. În aceste condiții, bugetul la nivel de minister ar fi trebuit să fie finalizat în luna august.
Ministrul interimar al Agriculturii a declarat în cadrul conferinței că nici în august nu a primit indicatorii macroeconomici. Iar atunci conducerea Ministerului Finanțelor Publice a fost asigurată de premierul Florin Cîțu și de cel ce a ajuns să ocupe acest portofoliu, Dan Vâlceanu.
Numai că acești indicatori erau cunoscuți în august, cum sunt și acum. Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), creșterea economică pentru 2022 a fost calculată la 4,9%, iar pentru agricultură de 6,7%, inflația la sfârșitul anului ar trebui sp fie de 3,1%, iar cursul de schimb valutar de 4,98 lei/euro.
Iar potrivit Strategiei fiscal bugetare elaborată de Ministerul Finanțelor Publice pentru 2021-2023, deficitul bugetar pe cash, în 2022, ar fi de 5,84%, iar în varianta europeană de calcul (ESA) deficitul ar putea fi de până la 6,2%; după calculul CNSP, tot după reguli europene, deficitul bugetar ar ajunge la 6,36% din PIB.