Acasă Stiri InterneDezvoltare rurala Criza legumiculturii

Criza legumiculturii

de L M

Legumicultura românească trece prin cea mai grea perioadă din ultimii ani, iar autoritățile nu se arată că au planuri de sprijin a acestui sector, susțin reprezentanții fermierilor. Se pare că cea mai mare problemă a lor este că nu au cu cine discuta la Ministerul Agriculturii, motiv pentru care militează pentru înființarea unei direcții horticole, cu oameni de specialitate, pentru a putea avea parteneri de dialog. De fapt, profesorul Lăcătuș, membru al ASAS, unul dintre cei mai mari specialiști în horticultură, consideră că importurile sunt „cea mai mare provocare” a legumiculturii. Plus că Programul Tomata nu și-a astins scopul, pentru că nu au crescut încasările la bugetul de stat, fiind un program mai mult cu valențe electorale.

Legumicultorii, în special cei mici și mijlocii, în ultimii 2 ani, trec printr-o situație extrem de dificilă, a declarat Tudor Dorobanțu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor Democratice din Agricultură (FNSDA), luni, într-o conferință de presă. Oficialul a ținut să atragă atenția că, în legumicultură, sunt cei mai mulți agricultori, de aceea situația lor fiind și „o problemă socială deosebită”. „Clasa politică nu a făcut nimic pentru ei, nici măcar de la integrarea în UE și până acum, a spus Dorobanțu, care a precizat că nici planurile naționale de dezvoltare, susținute din bani europeni nu fost elaborate cu o „consulare reală”. „Trebuie susținere din partea autorităților, pentru că doar voița legumicultorilor nu ajunge”, a spus Dorobanțu.

Președintele FNSDA a atras că importurile sunt cele care influențează activitatea în sectorul legumicol. „Din experiența și informațiile noastre, intră în țară produse neconforme. Noi suntem de acord să plătim taxe și impozite, dar instituțiile statului se fac că nu văd. Practicile astea forțează colegii noștri să folosească substanțe neconforme. Dazavuăm practicile, dar ele se înregistrează”, a spus Dorobanțu, care consideră că, în acest mod, „și sectorul legume-fructe se va dezintegra”.

„Tomata” fără rezultate

Cel mai dur a fost profesorul Victor Lăcătuș, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS). „La Ministerul Agriculturii nu avem cu cine vorbi despre legume, în special. Nu există direcție de horticultură”, a punctat academicianul.

Victor Lăcătuș a ținut să atragă atenția că mult discutatul Program Tomata nu a produs efectele anunțate. „Nu am fost de acord cu acest program, nu sunt de acord nici acum. Nu și-a atins scopul”, a spus academicianul. „Banii din ajutorul de stat (n.r. – Programul Tomata) sunt banii noștri. Ar trebui să se întoarcă în bugetul de stat. Nu s-au întors. Recuperarea banilor din program se putea face prin creșterea suprafețelor cu spații protejate. Crearea de 2.000 ha pe an de astfel de spații ar fi suprafața minimă pentru îndreptarea situației”, a adăugat prof. Victor Lăcătuș.

Nevoia de ajutor de stat

Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, a fost cel care a punctat cele mai importante măsuri care să conducă la redresarea sectorului. „Este nevoie de înființarea unei direcții de horticultură în cadrul Ministerului Agriculturii, de ajutor de stat pentru covid și introducerea trasabilității produselor”, a declarat Ion Păunel în cadrul conferinței de presă.

Potrivit acestuia, legumicultorii au suferit pierderi în cursul anului 2020 și în anul 2021 ca urmare a închiderii piețelor agro-alimentare, a piețelor en-gros, precum și din cauza măsurilor dispuse în sectorul HORECA. În plus în anul 2020, respectiv în 2021 am avut loc și îngheț timpuriu, grindină, inundații urmate de secetă. „Cu toate acestea s-au realizat producții medii dar care nu au putut fi comercializate nici măcar la prețul de producție, consecința fiind aruncarea produselor și decapitalizarea fermierilor. Nimeni nu a contabilizat pierderile suferite de producătorii mici și medii, nici măcar nu au fost interesați. Toate acestea nu au făcut altceva decât să faciliteze importurile de produse vegetale din spațiul extracomunitar, dar și din spațiul comunitar în detrimentul producției autohtone”, a precizat agricultorul.

Valoarea ajutorului de stat ar trebuie să înceapă de la 20.000 euro/fermă până la maxim 100.000 euro/fermă, având în vedere derogările pe care Comisia Europeană le-a acordat în contextul COVID statelor member.

De altfe, Păunel a făcut o trecere în revistă a situației sectoului, care a înregistrat un recul semnificativ în ultimul timp.

„Deși în anul 2021 am avut promisiuni privind continuarea Programului <Tomata> și altor programe începute anterior, acestea s-au materializat într-un târziu dar cu diminuarea cuantumurilor. Vă solicităm să observați că sectorul legumicol a fost un sector care a fost foarte puțin sprijinit ca urmare a pierderilor suferite din cauza pandemiei, dar cel mai sprijinit sector fiind sectorul creșterii animalelor, diferențele fiind semnificative cu toate că Uniunea Europeană a dat derogări pentru sprijinul micilor producători dar și a formelor asociative”, a spus acesta.

„Sectorul legumicol, cu precădere legumicultorii mici și medii se află la limita de subzistență datorită unei lipse a politicilor pe termen scurt și mediu, unei lipse de viziune în ceea ce privește încurajarea asocierii prin măsuri stimulative pentru fermierii care se asociază, iar prețurile de achiziție a inputurilor a crescut cu până la 200%”, a completat Ion Păunel.

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.