Acasă Focus Agricol Unanimitate în agricultură: Legea mirosurilor nu este bună

Unanimitate în agricultură: Legea mirosurilor nu este bună

de M G

Noua Lege a mirosurilor a reușit să coalizeze foarte multe structuri care să conteste utilizatea acestui act normativ, prin prisma confuziei ce o produce și pentru că deschide calea unor posibile abuzuri. Acum a venit rândul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” (ASAS) să solicite președintelui României să nu promulge această lege, ca măsură ca legea să nu intre în vigoare. Aceeași cerere au fi agricultorii reuniți în Confederația Pro Agro.

„Considerăm că promulgarea acestui act normativ nu aduce beneficii protecţiei mediului, ci, dimpotrivă, creează numeroase confuzii şi posibile litigii şi abuzuri, cu consecinţe grave, nefiind posibilă verificarea tehnică a unei eventuale depăşiri a disconfortului olfactiv. (…) Cerem preşedintelui României să nu promulge o astfel de lege, iar Parlamentului să reia analiza ei şi să o respingă”, se arată într-un comunicat de presă al ASAS.

Camera Deputaţilor a adoptat în data de 17 iunie Legea de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificări cunoscute sub denumirea de „Legea mirosului”. În expunerea de motive, iniţiatorii legii arată că „Legea mirosului este un instrument mult aşteptat de cetăţenii din toată ţara, oameni ajunşi în situaţia în care nu pot deschide ferestrele, nu pot ieşi în parcuri, nu pot beneficia de dreptul fundamental la aer curat, din cauza poluării olfactive generată de activitatea unor operatori industriali, ferme zootehnice sau gropi de gunoi, amplasate în proximitatea zonelor rezidenţială”, arată documentul.

În acest context, membrii ASAS semnalează, cu privire la fermele zootehnice, că subiectul nu este nou, deoarece în ultimii ani a existat tendinţa realizării unor construcţii civile în apropierea exploataţiilor zootehnice, deşi multe dintre acestea pe fonduri europene, cu respectarea tuturor normelor de mediu în vigoare. La data respectivă, când au fost realizate casele de locuit, „oamenii care nu pot acum deschide ferestrele pentru a putea beneficia de dreptul fundamental la aer curat” nu au fost deranjaţi de problema disconfortului olfactiv, pentru că unităţile zootehnice erau acolo. Nici o fermă zootehnică nu a fost construită lângă zone rezidenţiale, ci invers, semnalează aceştia.

„Facem precizarea că toate unităţile zootehnice construite în timp, atunci când au fost realizate, au avut avizele şi aprobările necesare conform legislaţiei în vigoare la data respectivă (disciplina în construcţii, mediu etc.). Considerăm că iniţiatorii legii ar fi trebuit să solicite, în prealabil, şi efectuarea verificărilor necesare pentru toate construcţiile civile şi complexele rezidenţiale, dacă la data realizării construcţiei au avut toate avizele, autorizaţiile şi aprobările necesare, pentru amplasarea acestor construcţii, ţinând cont de faptul că în zonă existau exploataţii zootehnice care funcţionau acolo de foarte mulţi ani, dacă au respectat legislaţia în domeniu. Apariţia acestui act normativ, care face referire şi la fermele zootehnice fără a consulta specialişti şi experţi în domeniu şi care a creat numeroase discuţii în spaţiul public, arată, dacă mai era necesar, modul în care a fost tratată şi abordată zootehnia românească în ultimii 30 de ani, neluându-se în seamă rolul fundamental în securitatea alimentară a cetăţenilor români. Au scăzut drastic efectivele de animale, s-a redus numărul exploataţiilor şi a producţiilor, suntem dependenţi de import şi, în acelaşi timp, la insecuritate şi creşteri de preţuri ale produselor animaliere de toate categoriile”, se mai menţionează în comunicatul ASAS.

Conform sursei citate, în România, valoarea producţiei zootehnice reprezintă în prezent circa 28 – 30% din valoarea globală a producţiei agricole, faţă de cel puţin 50% cât ar trebui să reprezinte în mod normal. Gripa aviară, pesta porcină africană, dar şi altele, iar mai recent criza sanitară, vor determina şi mai mult scăderea producţiei zootehnice naţionale, făcându-ne şi mai dependenţi de importuri.

„Asta ar mai lipsi acum, să închidem fermele zootehnice şi pentru unele mirosuri, pe baza unor aprecieri subiective ale unora, în condiţiile în care noi nici nu dispunem de aparatura şi dotarea necesară pe teritoriul României pentru determinarea disconfortului olfactiv, existând doar un laborator acreditat RENAR, la nivel central. În domeniul protecţiei mediului, România are reglementări specifice, sunt norme de protecţie a sănătăţii umane, precum şi norme sanitar-veterinare, pe care toţi crescătorii de animale din fermele familiale sau din fermele mai mari trebuie să le respecte. Fără discuţie că este obligatoriu din partea agenţilor economici, a cetăţenilor, respectarea legislaţiei, a normelor tehnice privind protecţia mediului, astfel încât să nu fie depăşite limitele minime admise ale poluanţilor, privind solul, apa şi calitatea aerului, care pot pune în pericol sănătatea umană”, precizează comunicatul.

„Toate activităţile de creştere a animalelor sunt supuse normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, instituite prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 119/2014. Articolul 11 din OM nr. 119/2014 stabileşte distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi perimetrul unităţilor care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei. Controlul în acest caz este realizat de către Direcţiile de sănătate publică. În zona de protecţie sanitară a exploataţiilor agricole existente şi care funcţionează conform prevederilor legale se interzice eliberarea autorizaţiilor de construcţie şi construirea clădirilor destinate locuinţelor şi altor obiective socio-economice. Zonele de protecţie sanitară şi distanţele minime de protecţie sunt definite şi stabilite de Norme de igienă şi recomandările privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 119/2014. De ce nu s-au respectat şi de ce nu se respectă ? Este inadmisibil ce se întâmplă şi mai ales cum se încearcă reglementarea – prin abuz”, se mai scrie în comunicat.

Reprezentanţii ASAS mai arată că Legea 204/2008 privind protejarea exploataţiilor agricole prevede că în perimetrele limitrofe construcţiilor reprezentând exploataţii agricole sau anexe gospodăreşti ale acestora, delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distanţelor de protecţie în care s-a instituit un regim de restricţii privind amplasarea de locuinţe sau obiective socio-economice, solicitantul va obţine avizul conform al Direcţiei pentru agricultura judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

„Deţinătorii de exploataţii agricole care au fost înfiinţate şi funcţionează cu respectarea prevederilor legale şi în perimetrul cărora s-au construit locuinţe sau alte obiective socio-economice cu nerespectarea restricţiilor impuse de Ordinul Ministrului Sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, pot iniţia proceduri judiciare în vederea demolării acelor construcţii neautorizate, sau a celor autorizate, fără respectarea prevederilor legale în vigoare, cu scopul exclusiv de a preveni şi limita disconfortul şi riscurile sanitare. Încălcările grave ale unor legi nu pot fi rezolvate prin emiterea altor legi care să impună măsuri de forţă împotriva acelora care, cu eforturi extraordinare, au construit sau au menţinut în funcţiune unităţi producătoare de securitate alimentară. Este incredibil ce se întâmplă în România. Chiar agricultura, producţia alimentară şi cei care o fac chiar la nivel de performanţă au ajuns pe treapta cea mai de jos, ca importanţă. Pentru aplicarea acestei legi este necesar să avem stabilite nişte standarde şi de luat nişte măsuri, chiar şi de organizare a teritoriului naţional, lucru care nu s-a făcut, care să prevadă prezenţa şi concentraţia mirosurilor în aerul înconjurător, precum şi aparatura şi dotarea necesară, care să poată constata depăşirea unor valori minim admise. Din informaţiile pe care le deţinem, în România există doar un sigur laborator acreditat RENAR pentru determinarea nivelului de miros prin olfactometrie dinamică, deţinut de un Institut Naţional de Cercetare – Dezvoltare”, completează comunicatul.

Lege șchioapă

„Legea mirosului” nu ţine cont de realităţile agriculturii româneşti şi nici de legislaţia la nivelul Uniunii Europene şi trebuie avută în vedere opoziţia fermierilor faţă de acest proiect, susţin reprezentanţii Federaţiei Naţionale Pro Agro, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis, informează Agerpres.

„Având în vedere poziţia iniţiatorilor proiectului legislativ, care în mod făţiş nu ţine cont de realităţile agriculturii româneşti, dar nici de legislaţia la nivelul UE, considerăm că vocea fermierilor trebuie să fie auzită şi opoziţia acestora faţă de proiectul ‘Legii mirosului’ trebuie să fie avută în vedere”, se arată în scrisoarea deschisă.

Ca urmare a adoptării proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, cunoscută în spaţiul public sub denumirea de „Legea mirosului”, Pro Agro precizează că actul normativ reglementează în mod expres poluarea generată de „disconfortul olfactiv” prevăzut în mod distinct, prin modificarea art. 61, ca tip de poluare care poate conduce la încetarea temporară sau permanentă a unor activităţi economice.

„Din punctul de vedere al tehnicii legislative, <disconfortul olfactiv>, respectiv sancţionarea depăşirii unor standarde de calitate a aerului, poate fi reglementat prin acte normative distincte, emise în aplicarea reglementării generale de protecţia mediului. Mai mult decât atât, există lege care reglementează calitatea aerului – Legea 104/2011. În aceste condiţii, considerăm că legea de modificare a OUG 195/2005 adoptată în data de 17.06.2020 în Parlament este menită exclusiv să confere autorităţilor locale atribuţii în domeniul controlului şi sancţionării protecţiei mediului, care anterior erau reglementate exclusiv ca aparţinând autorităţilor centrale şi locale de protecţia mediului”, subliniază fermierii.

Aceştia semnalează că reglementarea are lacune din punctul de vedere al aplicării măsurilor de control şi al stabilirii condiţiilor în care se dispune încetarea temporară sau permanentă a activităţilor economice, măsuri care au un caracter sancţionator cu un impact semnificativ asupra activităţilor economice, putând conduce chiar la falimentarea agenţilor economici a căror activitate prin natura ei are un impact olfactiv.

„Sancţiunea încetării temporare sau permanente a activităţii trebuie să fie prevăzută ca fiind ultima soluţie pentru reducerea oricăror agenţi poluatori, însă în cazul legii adoptate nu există o reglementare graduală a măsurilor care pot fi aplicate, astfel încât acestea sa fie de natură a determina agentul economic să se conformeze normelor legale, nu să constituie o pârghie de constrângere în mâinile autorităţilor locale”, mai spun reprezentanţii Pro Agro.

Totodată, potrivit acestora, conformarea operatorilor economici la standardele europene preluate ca standarde de referinţă a calităţii aerului în cadrul art. 645 din lege este „o sarcină dificilă”, în unele cazuri chiar imposibilă, în condiţiile în care situaţia economică actuală a majorităţii operatorilor economici nu permite realizarea de investiţii, societăţile fiind preocupate în principal de prevenirea şi combaterea efectelor negative ale pandemiei generate de COVID-19.

„De altfel, legea a fost adoptată fără o analiză preliminară a investiţiilor necesare din partea fiecărui tip de agent economic generator de disconfort olfactiv. Mai mult decât atât, nu s-a analizat impactul acestei reglementări ţinând cont de activităţile care sunt generatoare de disconfort olfactiv: spre exemplu, în industria alimentară, investiţiile necesare vor conduce la majorarea preţului pentru consumatorul final, deja afectat de reducerea veniturilor în contextul pandemiei generate de COVID-19. Fermele de păsări, abatoarele de carne de pasăre, fermele de creştere porcine, direct vizate de aplicarea acestei legi, sunt cele menite să asigure necesarul de hrană pentru populaţie, iar obligarea acestora la efectuarea de investiţii, sub sancţiunea încetării temporare sau permanente a activităţii, contravine intereselor întregii populaţii”, explică fermierii, care adaugă faptul că impunerea unor condiţii de mediu ce nu sunt obligatorii la nivel european este de natură să creeze un dezavantaj competitiv producătorilor români.

Pro Agro mai menţionează în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui că legea vizează inclusiv modificarea condiţiilor în care au fost acordate autorizaţiile de mediu, acte administrative în baza cărora agenţii economici îţi desfăşoară activitatea, atribuindu-i prin urmare un efect retroactiv unei legi civile, ceea ce încalcă prevederile art.15 alin.(2) din Constituţie, care stipulează: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.

De asemenea, continuă documentul, modificarea OUG 195/2005 prin introducerea art. 646 constituie o încălcare a principiului siguranţei circuitului civil, întrucât proprietarii de ferme, abatoare sau alte unităţi de producţie generatoare de mirosuri care deţin aceste spaţii în zone rezidenţiale vor ajunge în imposibilitate de a utiliza activul în conformitate cu destinaţia sa, din cauza învecinării cu zone rezidenţiale, pentru dezvoltarea cărora tot autorităţile administrative au emis aprobări, de cele mai multe ori unitatea de producţie existând anterior dezvoltării acestor zone rezidenţiale.

Pe de altă parte, Pro Agro mai semnalează că Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, în forma adoptată în data de 17 iunie 2020 de Camera Deputaţilor, a fost aprobată şi propusă pentru promulgare fără consultarea obligatorie a Consiliului Economic şi Social, aspect ce reiese din fişa legislativă publicata pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor.

De asemenea, legea a fost aprobată şi propusă pentru promulgare fără respectarea paşilor prevăzuţi de normele de tehnică legislativă, în speţă de Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevede, pentru fiecare demers legislativ în parte, un parcurs legislativ ce cuprinde trimiterea propunerilor legislative comisiilor permanente pentru examinarea în fond sau pentru avizare.

„Considerăm că se impunea solicitarea unui aviz de la Comisia permanentă pentru agricultură, cu atât mai mult cu cât majoritatea obligaţiilor (dar şi a sancţiunilor prevăzute pentru nerespectarea lor) incumbă operatorilor agricoli. În pofida acestui fapt, constatăm încă odată, tot ca urmare a consultării fişei legislative publicate pe paginile de internet ale celor două Camere, că legea nu a fost trimisă Comisiei agricole pentru obţinerea unui aviz”, punctează reprezentanţii Pro Agro.

 

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.