Strategia Dunării ar trebui să reprezinte un obiectiv major de ţară pentru ca România să devină un jucător agricol important în Europa, în condiţiile în care tranzitarea porumbului românesc de export prin portul Constanţa aduce creşteri mari de preţ, a declarat joi secretarul de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, la Congresul Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR). Oficialul de la Agricultură a atras atenția dificultăților pe care agricultorii le vor întâmpina în aplicarea Pactului Ecologic European (Green Deal).
„Avem trei mari puncte de export la nivel mondial – mă refer la date din 2018. Avem America de Nord cu 45 de milioane de tone de porumb, avem America de Sub cu 56 de milioane de tone de porumb şi avem Marea Neagră cu 34 de milioane de tone de porumb. Practic, aceste 3 mari hub-uri de porumb sunt deservite de 5 fluvii, printre care şi Dunărea. Din păcate, după atâţia ani, Dunărea nu este valorificată şi nu am reuşit să creăm nişte porturi riverane Dunării în care să afluim volumul mare de porumb, şi ducem totul la Constanţa şi de acolo apar foarte mari perturbări pe ceea ce înseamnă preţ şi eu cred că strategia Dunării ar trebui să reprezinte un obiectiv major de ţară, dacă vrem să fim un jucător important în Europa”, le-a transmis Emil Dumitru participanţilor la Congresul Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), informează Agerpres.
Reprezentantul Ministerului Agriculturii a apreciat că persoanele implicate în domeniul agricol trebuie să găsească soluţii pentru ca agricultura românească să nu mai exporte materie primă, ci să crească valoarea adăugată a produselor agricole.
„Împreună putem să găsim soluţii de o manieră în care agricultura României să nu mai exporte materie primă. Mă bucur că exportăm porumb, dar eu cred că ar fi trebuit să nu importăm 80% din carnea de porc, să putem să avem o strategie de dezvoltare sustenabilă a sectorului zootehnic, să vedem cum pot fermele mari să producă pentru piaţă. Aud discutându-se foarte mult despre subvenţii, dar despre organizarea comună de piaţă, despre modul în care se împarte profitul pe filiera de produs se discută foarte puţin. Despre consolidarea fermierului în lanţul valoric n-am discutat aproape deloc. Eu cred că o fermă integrată poate să răspundă acestui concept şi poate să obţină şi beneficii prin Politica Agricolă Comună. România plăteşte în fiecare an 2 miliarde de euro plăţi directe şi în egală măsură avem deficit de balanţă comercială de aproape 2 miliarde de euro. Este clar că nu putem să continuăm de maniera asta, va trebui să gândim altfel de soluţii, să creştem valoarea adăugată”, a afirmat Emil Dumitru.
Secretarul de stat din MADR a opinat că agricultorii români nu beneficiază de suficiente fonduri europene pentru a îndeplini noile ambiţiile de mediu şi climă ale Comisiei Europene.
„Pe Politica Agricolă Comună (PAC), înainte de toate aş vrea să vedem dacă vom răspunde la prevederile articolului 39 din tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, cu acest nou concept, cu Green Deal, cu tot ce înseamnă noile condiţii de ecologizare în PAC, dar, într-adevăr, credem noi că trebuie să mergem în direcţia aceasta, dar cu bani mai mulţi, pentru că avem o prevedere în subcapitolul 3 din cadrul financiar multi-anual potrivit căreia este cuprins Pactul pentru Ecologizare, deci practic mă tem că agricultorii, fermierii, nu vor beneficia de bani mai mulţi pentru a răspunde la ambiţiile de mediu şi climă pe care Comisia le are. Aici cred că şi noi în România trebuie să facem mai mult, să facem un plan naţional strategic în care să consolidăm o clasă de mijloc şi să procesăm materiile prime, pe aceste două direcţii vom construi”, a menţionat Emil Dumitru.
Oficialul din Ministerul Agriculturii a recomandat agricultorilor să se concentreze pe modul în care vor fi competitivi la nivel european, cu respectarea condiţiilor de mediu stabilite de Comisia Europeană.
„Pe Pilonul II de dezvoltare rurală, fermele mari vor avea oportunitatea de a face investiţii să-şi transforme materia primă, să devenim competitivi, pentru că importăm produse de panificaţie şi suntem mari exportatori de cereale, pentru că nu reuşim să producem suficientă carne de porc, cu toate că suntem mari producători de porumb, şi pentru că va trebui să avem curajul să facem o reformă în politica României în care să plecăm de la nişte cifre economice, pentru că nu ştiu dacă vom mai avea oportunitatea să mai avem nişte alocări financiare în perioada 2027 şi în viitor, practic acesta este o provocare pe care va trebui să o câştigăm. Nu vreau să vă supăr, dar eu nefiind om politic, vreau să vă spun că ar trebui să ne preocupe foarte mult cum vom fi competitivi la nivel european, cum vom respecta cerinţele de mediu şi climă. Sigur că ne vom bate pentru drepturile fermierului român la Bruxelles”, le-a transmis Emil Dumitru agricultorilor români.
Acesta a reiterat că fermierii români au nevoie de mai multe fonduri europene pentru a îndeplini noile ambiţii ecologice ale Comisiei Europene.
„Ne exprimăm îngrijorarea legată de ambiţiile crescute de mediu şi climă ale Comisiei, pentru că vrem bani mai mulţi pentru a putea să le îndeplinim. Dar în egală măsură atragem atenţia Comisiei că avem o balanţă comercială pozitivă de doar 13 miliarde de euro la nivel european şi mă tem că aceste ambiţii crescute de mediu şi climă să nu transforme Uniunea Europeană din exportator de valoare adăugată în importator net, în care să finanţăm industriile alimentare ale altor state membre. Mi-aş dori să avem explicaţii pe această chestiune, în baza unor studii pe care Comisia bănuiesc că le-a făcut atunci când a lansat acest Pact de Ecologizare a agriculturii europene”, a precizat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii