România și alte 15 țări membre ale Uniunii Europene au solicitat mai mulți bani pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune în următorul buget pe termen lung al blocului comunitar și, totodată, au susținut că o abordare mai graduală a rambursării datoriei actuale și emiterea de noi obligațiuni ar trebui considerate drept ”opțiuni viabile”, transmite EFE.
Aceste idei au fost exprimate într-o scrisoare comună a unui grup de șaisprezece state membre care se autointitulează ‘Prietenii Coeziunii’, care include Spania, Italia, Polonia, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România, Slovenia și Slovacia, scrie Agerpres.
În acest document, publicat în aceeași zi în care secretari de stat din cele 27 de state membre dezbat Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, semnatarii subliniază că, în conformitate cu propunerea Comisiei, fondurile pentru agricultură, pescuit și regionale sunt singurele capitole care vor fi vizate de reduceri, în ciuda creșterii generale a bugetului european.
Prin urmare, cele 16 țări solicită o ‘creștere a alocațiilor bugetare pentru statele membre’ în proiectul de buget, pe care capitalele naționale trebuie să îl împartă între Politica Agricolă Comună (PAC), programele de coeziune și pescuit, printre alte priorități. Mai mult, aceste șaisprezece țări susțin că aceste politici ‘contribuie semnificativ la obiectivele cheie ale UE și sunt programele cu cea mai mare vizibilitate’ pentru cetățenii blocului comunitar.
În ceea ce privește finanțarea, Prietenii Coeziunii sunt deschiși la discuții cu privire la noi surse de venituri care să atenueze presiunea asupra bugetelor statelor membre, adăugând că orice noi resurse proprii trebuie să fie autentice, echitabile, directe și neregresive. În acest sens, semnatarii pledează pentru refinanțarea datoriilor contractate în cadrul fondului de redresare (aproximativ 25 de miliarde de euro anual) pentru a face rambursarea mai graduală și sugerează emiterea de noi datorii comune.
Acestea ar trebui să fie ‘opțiuni viabile pentru finanțarea investițiilor și a bunurilor publice europene esențiale pentru autonomia strategică pe termen lung’, subliniază semnatarii.
Într-o declarație adresată presei înainte de a participa la reuniune, secretarul de stat spaniol Fernando Sampedro, a declarat că este conștient de faptul că ‘multe state membre’ care au semnat scrisoarea au depus ‘eforturi’ pentru a încorpora ideile de ‘rambursare graduală’ și datorie comună, subliniind în același timp că ‘este clar că acesta este răspunsul la poziționarea CFM la nivelul de ambiție de care are nevoie UE’.
Per total, Sampedro a considerat poziția comună exprimată de aceste șaisprezece țări drept o ‘declarație foarte ambițioasă’ privind modul în care blocul trebuie să fie ‘capabil să finanțeze bunurile publice europene’, printre care a menționat securitatea și apărarea, dar și ‘tripla’ tranziție verde, digitală și socială.