Agricultorii sunt din ce în ce mai interesați de investițiile în irigații, după ce și autoritățile au avansat și pus în practică mai multe măsuri pentru refacerea sistemului de irigații la nivel național. Fondurile puse la dispoziție de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale au început să fie accesate de către fermieri, mai ales că sprijinul public este 100% nerambursabil. Consecința este că a crescut simțitor suprafața contractată pentru irigații.
Un număr de 44 de proiecte de investiţii în infrastructura de irigaţii, cu o valoare de peste 12 milioane de euro, au fost finalizate până în prezent prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, potrivit datelor furnizate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), informează Agerpres.
Sectorul irigaţiilor este finanţat în perioada de programare financiară 2014 – 2020 prin submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigaţii, iar pentru sesiunea anuală din 2019 au fost alocate 200 milioane de euro acestui sector.
Sprijinul public este 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 1.000.000 euro/proiect pentru sistemele de irigaţii aferente staţiilor de punere sub presiune (SPP).
Conform datelor AFIR, până în prezent prin submăsura 4.3 au fost depuse 294 cereri de finanţare în valoare de peste 294 milioane de euro. „Dintre acestea au fost încheiate 237 contracte de finanţare în valoare de 196 milioane de euro. Valoarea plăţilor efectuate este de peste 89 milioane de euro, până în prezent. De asemenea, au fost finalizate 44 de proiecte, cu o valoare de peste 12 milioane de euro”, precizează reprezentanţii AFIR.
Beneficiarii eligibili pentru obţinerea sprijinului financiar în cadrul submăsurii 4.3 – Irigaţii sunt organizaţii sau federaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigat (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole în conformitate cu legislaţia în vigoare.
„Încă de la început, când am lansat ghidul în consultare publică, am pus accent pe solicitările şi propunerile potenţialilor noştri beneficiari. Am avut numeroase întâlniri cu OUAI-urile din teritoriu care ne-au oferit ocazia de a identifica problemele întâmpinate în implementarea proiectelor pe care le finanţăm şi care ne ajută să îmbunătăţim cadrul procedural. În urma discuţiilor purtate am identificat soluţii concrete pentru finalizarea acestor proiecte esenţiale pentru agricultura românească în termenele stabilite de contractele de finanţare, pentru a preîntâmpina eventualele blocaje sau prelungiri ale acestora, care ar implica şi penalizări. Stimularea investiţiilor în sistemele de irigaţii este indispensabilă pentru creşterea competitivităţii economiei agrare româneşti, pentru dezvoltarea producţiei, dar şi a calităţii produselor agricole. Suntem deschişi la toate propunerile şi observaţiile primite din partea beneficiarilor, a consultanţilor şi a colegilor din teritoriu, iar toate eforturile noastre sunt direcţionate către îmbunătăţirea gestionării şi implementării Programului”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.
În această perioadă este deschisă sesiunea de primire a cererilor de finanţare pentru irigaţii, sesiunea care se desfăşoară în intervalul 6 februarie 2019 – 31 august 2019 sau până la epuizarea fondurile alocate.
„În această sesiune acordăm finanţare de până la 1.000.000 euro pentru fiecare proiect de investiţii în sistemele de irigaţii. Fondurile sunt 100% nerambursabile şi se acordă pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente staţiilor de pompare de punere sub presiune, precum şi pentru racordarea acestora la utilităţi, inclusiv construcţia şi modernizarea bazinelor de colectare şi stocarea apei de irigat. Ca element de noutate, precizez faptul că echipamentele de irigat pot fi achiziţionate în limita a 30% din valoarea eligibilă a proiectului – modalitatea de calcul este detaliată în Ghidul Solicitantului, disponibil pe site-ul Agenţiei”, a adăugat Adrian Chesnoiu.
Comparații
Potrivit datelor AFIR, pe vechiul program de dezvoltare rurală PNDR 2007-2013 numărul investiţiilor finalizate a fost de 86, cu o valoare de 73,8 milioane de euro. În perioada de programare financiară 2007 – 2013, investiţiile în sisteme de irigaţii au fost finanţate prin Măsura 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”, componenta a1, irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare.
„Sprijinul acordat prin componenta de irigaţii a Măsurii 125, a fost solicitat de organizaţii sau federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor/ deţinătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare. (Organizaţii şi federaţii de organizaţii de îmbunătăţiri funciare sunt persoane juridice de utilitate publică, fără scop patrimonial ce se constituie şi funcţionează în conformitate cu Legea nr.138/ 2004 a îmbunătăţirilor funciare şi care administrează, întreţin şi repară infrastructura de îmbunătăţiri funciare în interesul membrilor acestora)”, subliniază AFIR.
Sprijinul public acordat în cadrul Măsurii 125 pe PNDR 2007 – 2013 era tot de 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică care deservesc întreaga comunitate, iar ajutorul public acordat pentru un proiect de investiţie nu putea depăşi 1.000.000 euro/ proiect.
„Prin M125 – Irigaţii, au fost depuse 156 de cereri de finanţare în valoare de aproximativ 150 milioane de euro. Dintre acestea au fost încheiate 131 contracte de finanţare în valoare de 114,9 milioane de euro. Valoarea plăţilor efectuate este de 101,6 milioane de euro. Precizăm că numărul investiţiilor finalizate este de 86, cu o valoare de 73,8 milioane de euro”, subliniază reprezentanţii AFIR.
Contracte în creștere
Suprafaţa contractată pentru irigaţii depăşeşte la ora actuală 762.223 hectare, în 22 de judeţe, dar Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) este pregătită să irige în acest an peste 1,4 milioane hectare, a susținut, recent, directorul general al agenţiei, Florin Barbu.
„Acţiunea de contractare se află în plină desfăşurare. Până la această dată avem 641 de contracte încheiate, însumând o suprafaţă de 762.223,4 ha, în 22 de judeţe, dar suntem pregătiţi pentru 1,4 milioane hectare. Cele mai importante sunt Ialomiţa, Călăraşi, Brăila, Giurgiu, Olt şi Dolj, practic toată zona de Dunăre. Celelalte mai mici sunt în Vaslui, Botoşani, Covasna şi Tulcea. De regulă, contractele sunt pe culturi mari, grâu, porumb, floarea soarelui, dar şi la rapiţă. Avem, de asemenea, 100.000 de hectare contractate pe legumicultură”, a precizat Barbu, informează Agerpres.
Anul acesta, campania de irigaţii a început la 14 martie, odată cu punerea în funcţiune a SPA Isaccea, din cadrul Amenajării Isaccea din judeţul Tulcea. „În anii precedenţi începeam campania în 15 aprilie – 15 mai, în funcţie de cum ploua în primăvară, dar anul acesta fiind mai secetoasă am băgat apa pe canale din 14 martie. Şi în acest an apa este gratuită pe canale, este al treilea an, iar fermierii o iau şi o duc la cultură”, a subliniat directorul general al ANIF.
Acesta a precizat că în prezent au fost puse în funcţiune, la cerere, staţiile de pompare din judeţele: Tulcea – Amenjarea Isaccea, Galaţi – Amenajarea Câmpia Covurlui, Vaslui – Amenajarea Albiţa Fălciu, Botoşani-Amenajarea Curteşti, totalizând aproximativ 700 ha. „În plus, în judeţul Dolj, au fost umpluţi, la cerere, 52 km de canal din cadrul Amenajării Nedeia, însă ulterior umplerii fermierii din zonă au decis ca irigaţiile să înceapă de la 1 mai”, a adăugat şeful ANIF.
În ceea ce priveşte Programul Naţional de Irigaţii, din cele 98 amenajări de irigaţii cuprinse în PNI, 47 amenajări se află deja în procesul de reabilitare, restul amenajărilor – de dimensiuni mai mici sunt în faza de proiectare şi vor intra în execuţie în perioada octombrie-noiembrie 2019.
Până în prezent au fost finalizate patru obiective de investiţii, respectiv modernizarea staţiei de pompare de irigaţii SPA km 388 – Navele 2,3 din amenajarea Gălăţui Călăraşi şi Boianu Sticleanu (judeţul Călăraşi); reabilitarea staţiei de repompare SRPA I+IQ – Spiru Haret din amenajarea Ialomiţa Călmăţui (judeţul Brăila); reabilitarea amenajării Terasa Caracal şi amenajării Bucşani Cioroiu (judeţul Olt).
Barbu a precizat că ANIF are prevăzute resursele de finanţare pentru aceste obiective, dar în cazul în care nu vor ajunge se mai pot obţine la prima rectificare bugetară. „Avem alocate fonduri de 249 de milioane de lei anul acesta pentru investiţii şi cu posibilitatea de a mai primi la rectificarea din iunie”, a adăugat Barbu.
Potrivit datelor furnizate de ANIF, în 2019, suprafaţa pregătită pentru irigaţii se ridică la 1,4 milioane hectare în 95 de amenajări.
Promisiuni
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat în repetate rânduri că irigarea României este un obiectiv naţional extrem de important şi de necesar, în prezent fiind în situaţia de a pune la loc sistemul de irigaţii „pe care l-am distrus de-a lungul vremii”. Acesta şi-a propus ca prin programul de reabilitare a sistemului de irigaţii, până în 2020, să fie acoperită o suprafaţă de 2 milioane de hectare.
„Programul de refacere a sistemului de irigaţii este unul complex. Este foarte greu să reconstruieşti sistemul de irigaţii în România. Numai canalele de irigaţii care trebuie refăcute, recalibrate şi racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin şi înapoi. Noi le atacăm în etape şi le vom termina în 2020. Este vorba de un total de 2 milioane de hectare”, preciza ministrul Agriculturii la preluarea mandatului.
România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est şi est a ţării, conform rapoartelor internaţionale relevante şi analizelor efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie. Seceta, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură.
Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26% din PIB), în perioada 1980 – 2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă.
Sistemele de irigaţii din România au fost construite până în anul 1990, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupând circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă.