Potențialul agricol al României este recunoscut de toată lumea, inclusiv de străini. Numai că, pentru a putea beneficia de el, este nevoie de tehnologie modernă. Americanii s-au arătat disponibilitatea să colaboreze cu românii, irigațiile fiind pe primul plan. Pe de altă parte, creșterea gradului de prelucrare a produselor agricole și, în consecință, a valorii adăugate, rămâne preocuparea principală a Camerei de Comerț și Industrie a Românei, astfel încât aportul agriculturi la PIB să depășească pragul de 4,5%.
România are potenţial ca putere agricolă, iar posibilitatea de îmbunătăţire a productivităţii este mare, iar această îmbunătăţire poate fi realizată prin introducerea tehnologiei, a declarat, joi, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Hans Klemm, la Forumul „Securitatea Alimentelor şi a Resurselor de Apă”.
„În cursul călătoriilor mele prin România, în ultimii trei ani, mi-a devenit foarte clar potenţialul României ca putere agricolă. Acest lucru a fost valabil în trecut. De exemplu, la mijlocul secolului XIX, Brăila a fost practic pentru comerţul internaţional cu cereale ceea ce este Chicago în prezent. Preţul grâului la finele secolului XIX era fixat în Brăila, la fel cum în prezent este fixat la Chicago. (…) Când ne uităm la productivitatea agriculturii româneşti în comparaţie cu productivitatea agriculturii din alte ţări membre ale Uniunii Europene sau la nivel mondial este clar că potenţialul aici pentru îmbunătăţirea producţiei, pentru îmbunătăţirea productivităţii este mare. Şi una dintre modalităţile prin care această îmbunătăţire poate fi realizată este prin introducerea tehnologiei. În SUA, unde ne bucurăm de o productivitate agricolă mare, acest lucru se datorează în parte unor fermieri foarte bine educaţi, dar şi unor fermieri care sunt capabili să aplice tehnologie modernă în producţia agricolă”, a explicat Klemm, informează Agerpres.
El a adăugat că una dintre principalele provocări cu care se confruntă agricultură românească este îmbunătăţirea sistemului de irigaţii.
„Există mai multe firme americane din sectorul agricol prezente astăzi aici. Vreau să le mulţumesc pentru sponsorizarea lor şi totodată vreau să subliniez că valoarea adăugată pe care ar putea să o aducă agriculturii româneşti, în relaţiile cu Guvernul român sau cu companiile româneşti şi bineînţeles cu fermierii români, este îmbunătăţirea sistemului de irigaţii, care este una dintre principalele provocări cu care se confruntă agricultura românească”, a mai spus diplomatul american.
„Pragul” agriculturii
Agricultura din România, cu toate producţiile şi toată retehnologizarea, nu poate trece de pragul de 4,5% din PIB, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie al României, Mihai Daraban, subliniind că, din punctul său de vedere, agricultura va trebui monitorizată prin prisma Produsului Intern Brut şi mai puţin prin producţia la hectar.
„Mă uit la agricultura românească asupra faptului că, de atâţia ani, cu toate producţiile, cu toată retehnologizarea pe care am văzut-o şi o simţim şi o vedem, şi afară în curte, nu reuşim să trecem de 4,4 – 4,5% din PIB. Cred că acest lucru spune multe. Cred că agricultura va trebui să fie monitorizată prin prisma Produsului Intern Brut şi mai puţin prin producţia la hectar”, a spus Daraban, la Forumul „Securitatea Alimentelor şi a Resurselor de Apă”.
„Scopul nostru şi tot efortul pe care l-am făcut de la preluarea mandatului a fost să orientăm mediul de business românesc către ţările de la care avem ceva de învăţat”, a spus Daraban. „Şi, când vorbim de acest lucru, nu putem să nu ne uităm la potenţialul SUA, pentru România colosal, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere strategic. Este o ţară care, trebuie să recunoaştem, are un PIB cu 2.000 de miliarde dolari peste Uniunea Europeană şi are o economie bazată pe inovare/cercetare, unde noi avem atât de mult de învăţat. Este exact ceea ce ne dorim. Este, practic, scopul pe care ni l-am ales în viaţă, să orientăm economia românească spre performanţă, să încercăm să trecem şi, dacă vorbim de domeniul agriculturii, să trecem de această etapă de producţii-record la hectar, să ne gândim foarte mult pe ceea ce înseamnă produse cu valoare adăugată mare. Spun acest lucru pentru că, nu întâmplător, am fost aleşi şi de către Guvernul Japoniei, de exemplu, acum 10 zile, să promovăm parteneriatul economic dintre Uniunea Europeană şi Japonia în România. Iată că Japonia este un alt exemplu de ţară care nu are nici metri cubi de gaz, nici barili de petrol, nici producţii uriaşe la hectar. Toată economia Japoniei, ca de fapt şi cea a americană, se bazează pe producţia cu valoare adăugată mare. Cred că spre acest lucru trebuie să ţintim, iar toate programele şi banii publici pe care îi cheltuim în aceste direcţii să fie folosiţi eficient în ceea ce înseamnă procesare”, a afirmat preşedintele CCIR.
Conform datelor CCIR, România are a 6-a cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE şi este printre primii 10 exportatori mondiali de grâu şi porumb. Totalul suprafeţei agricole este de aproape 14 milioane de hectare. Pentru agricultură au fost alocate, în perioada 2017 – 2018, peste 6,5 miliarde de euro până în luna august 2018, fiind absorbite 5,62 miliarde de euro. Agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut o pondere de 4,4% din PIB şi au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate, de 18,3% în primul trimestru al anului 2018.
Camera de Comert şi Industrie a României (CCIR), în colaborare cu Ambasada SUA la Bucureşti, a organizat joi Forumul pentru siguranţa alimentară şi securitatea resurselor de apă, un eveniment special desfăşurat în cadrul Târgului Indagra.