Acasă Focus Agricol ASAS a monitorizat frigul din aprilie

ASAS a monitorizat frigul din aprilie

de M G

livada-inghet-2Fenomenele climatice din ultima perioadă au dus la pierderi în pomicultură şi viticultură, de până la 100% la nuc în zona colinară, iar în perioada următoare trebuie determinate pagubele înregistrate, precum şi constatarea şi transmiterea daunelor către comisiile locale, susține Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti (ASAS). Experții Academiei estimează contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor la circa 2.500 lei/ha.

„Temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României (-4 grade C, până la -6 grade C), în perioada 20 – 24 aprilie 2017, reprezintă un fenomen rar, care nu a mai fost înregistrat de staţiile meteorologice ale staţiunilor noastre niciodată. Aceste temperaturi survin după o perioadă de temperaturi foarte ridicate din luna martie şi prima jumătate a lunii aprilie, ceea ce a dus la un avans fenologic de 7 – 10 zile în perioada de temperaturi negative. Temperaturile minime au fost înregistrate de către senzorii din staţiile meteorologice ale unităţilor de C-D amplasate în livadă”, se arată într-un comunicat de presă al ASAS, informează Agerpres.

Academia precizează că, în această perioadă, speciile pomicole seminţoase (măr, păr, gutui), nucifere (nuc) şi arbuştii fructiferi (căpşun, afin, zmeur, coacăz) se aflau în plină fază de înflorire. Speciile pomicole sâmburoase (prun, cireş, vişin, cais, piersic) se aflau în faza de sfârşitul înfloritului până la fruct tânăr, în funcţie de soi şi zona climatică. Conform ASAS, la prun, la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă (SCDP) din Râmnicu Vâlcea, SCDP Tg. Jiu, SCDP Voineşti, s-au înregistrat pierderi de până la 95%. În zona Iaşi şi Bistriţa nu au fost înregistrate pierderi mai mari de 35%. Printre soiurile cele mai afectate sunt Stanley şi Anna Spath. La cireş au fost puternic afectate în aceleaşi zone ca şi prunul, soiuri ca Regina, Kordia în proporţie de 95%. În zona Iaşi, cireşul a fost afectat în procent de 35%. La piersic şi cais: zona principală Dobrogea nu a fost afectată. Nucul a fost afectat 100% în zona colinară. În cazul mărului au fost înregistrate pagube în special în zona Piteşti, Voineşti, Tg. Jiu prin afectarea florilor în proporţie de 36% la soiul Golden, până la 80% la soiul Idared. Cultura de căpşun a fost a fost afectată 90% în zona colinară.

Printre măsurile necesare, ASAS precizează determinarea cu rigoare a pagubelor înregistrate (prin secţionarea organelor de rod), constatarea şi transmiterea daunelor către comisiile locale.

Conform ASAS, lipsa/diminuarea rodului din acest an nu trebuie să ducă la abandonarea plantaţiilor, recomandându-se tratamente fitosanitare pentru menţinerea unui frunziş normal, care să susţină diferenţierea rodului pentru următorul an (trebuie aplicată o tehnologie de criză prin diminuarea cantităţilor de îngrăşăminte şi aplicarea unor tratamente numai pentru sănătatea frunzişului).

Instituţia susţine că este necesară plata cât mai rapidă a primelor de asigurare la producătorii asiguraţi. În eventualitatea susţinerii de către MADR a pierderilor, contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor este de circa 2.500 lei/ha.

Vița de vie mai rezistentă

În domeniul viticulturii, îngheţurile târzii au afectat lăstarii principali şi implicit producţia, diferenţiat în funcţie de amplasarea plantaţiilor viticole şi pornirea în vegetaţie a soiurilor vinifera.

În podgoriile din nordul Moldovei, mersul vremii a cuprins ninsori şi temperaturi minime absolute în aer şi sol ( -1,4 0C) sub pragul de îngheţ al lăstarilor, care au condus la pierderi mari de 70 – 90%, refacerea butucilor fiind posibilă numai din mugurii dorminzi. În zona centrală (Odobeşti), temperaturile scăzute au afectat lăstarii principali mai ales la şes şi la plantaţiile tinere cu forme de conducere semiînaltă şi înaltă.

În partea de S şi S-E a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile de – 3,4 0C au afectat lăstarii principali şi producţia în proporţie de 15 – 90%. În Dobrogea (Murfatlar) nu s-au înregistrat pierderi datorită dezmuguritului întârziat al majorităţii soiurilor. În podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimează pierderi între 20 – 80% în cazul amplasării plantaţiilor pe şes.

În podgoria Dealu Mare, temperaturile de – 1,2 0C au afectat parţial producţia (15 – 50%), iar în vestul ţării, pierderi mai mari se înregistrează la şes şi mai puţin pe versanţi şi platouri. De asemenea, pe şes s-au înregistrat pagube la plantaţiile de portaltoi unde au îngheţat lăstarii porniţi în procent de 50%, ceea ce va determina o întârziere a vegetaţiei cu aproximativ 2-3 săptămâni, care se va repercuta asupra numărului de butaşi maturaţi, într-un procent de 15% pierdere. O situaţie aparte o prezintă plantaţiile din centrele viticole Bujoru şi Pietroasa, unde se estimează pierderi şi în plantaţiile viticole amplasate pe versanţi, de până la 60%.

„În concluzie, starea de vegetaţie a plantaţiilor viticole la acest moment este bună, cu excepţia plantaţiilor viticole amplasate la şes şi la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi de producţie cauzate de brume şi îngheţuri târzii, cuprinse între 15-100%. Gradul de afectare a rodirii plantaţiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, când plantele intră în vegetaţie normală, se arată în comunicat.

Recomandări academice

ASAS recomandă refacerea viţelor afectate de brume târzii de primăvară în perioada dezmuguritului. Refacerea se bazează pe capacitatea de lăstărire a ochilor secundari încă neporniţi în vegetaţie la survenirea brumei şi a celor dorminzi de pe cordoane. Lăstarii fără rod se ciupesc când aceştia ajung la 5 – 7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor purtători de inflorescenţe.

De asemenea, instituţia propune refacerea butucilor afectaţi de brumele târzii de primăvară, după emiterea lăstarilor.

În funcţie de momentul apariţiei brumelor şi intensitatea acestora este necesară aplicarea următoarelor soluţii de refacere: tăieri de refacere a butucilor cu vârfurile lăstarilor afectaţi de brumele târzii de primăvară. Tăierea constă în suprimarea porţiunilor de lăstari afectate ireversibil (veştejite), refacerea vegetaţiei fiind asigurată de copilii care pornesc de la subsoara frunzelor în curs de formare, care prelungesc vârfurile de creştere a lăstarilor. Vegetaţia se reface rapid, fără a fi afectată producţia de struguri.

ASAS indică tăieri de refacere a butucilor afectaţi de brumele târzii pe 1/3 – 2/3 din lungimea lăstarilor. Se îndepărtează prin tăiere porţiunile de lăstari cu frunze şi inflorescenţe afectate. Refacerea vegetaţiei are loc pe baza copililor emişi. Inflorescenţele rămase neafectate, plus cele noi care se formează pe copili, pot asigura realizarea parţială a producţiei.

Totodată, ASAS recomandă tăieri de refacere a butucilor cu lăstari afectaţi integral de brumele târzii. Se suprimă prin tăiere lăstarii afectaţi de brumă de la punctul de inserţie pe lemnul anual. Refacerea vegetaţiei se bazează pe pornirea în vegetaţie a lăstarilor din ochii dorminzi de pe lemnul multianual. Lăstarii se ciupesc când ajung la 5 – 7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor care sunt purtători de inflorescenţe. Se asigură astfel elementele de rod pentru anul următor şi chiar realizarea unei mici producţii în anul în curs.

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.