Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) au finalizat elaborarea hărţilor de hazard şi a celor de risc, ele fiind acum la dispoziţia publicului. La prima vedere, aceste hărţi au foarte mare importanţă în lupta împotriva inundaţilor. La o analiză mai profundă, hărţile pot da peste cap unele afaceri imobiliare, pentru că potenţialii cumpărători sunt informaţi cu privire la pericolul inundaţiilor, acolo unde el există. Pentru firmele de asigurare, hărţile sunt mană cerească, pentru că au la dispoziţie un nou instrument în funcţie de care vor putea chiar să refuze încheierea unei poliţe de asigurare, susţin oficiali de rang înalt din Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură.
“Hărţile de hazard, ce prezintă extinderea zonelor potenţial inundabile, au fost întocmite pentru 10 administraţii bazinale. Hărţile de risc, ce indică pentru zonele inundabile pagubele umane şi materiale ce se pot produce, au fost cerute de Directiva 2007/60. Consiliile Judeţene au fost responsabile cu elaborarea acestor hărţi de risc, dar, pentru că nu au făcut nimic, anul trecut s-a luat decizia ca hărţile să fie întocmite de către ANAR, pentru că ele trebuiau să fie finalizate până în martie 2014”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. Astfel, hărţile de hazard şi cele de risc vizează 25% din localităţile din România, chiar dacă şi numai parţial, în total 6% din populaţia ţării.
Proiectul amplu a avut nevoie de fonduri de peste 40 de milioane de euro, sumă accesată din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu). Hărţile de risc au fost elaborate de ANAR din sursele financiare proprii ale instituţiei (resurse umane proprii, logistic, surse financiare), în timp ce contribuţia INHGA a constat în furnizarea şi validarea datelor hidrologice.
“Hărţile de hazard şi cele de risc vor fi valorificate la reactualizarea planurilor de management al riscului la inundaţii pe bazine hidrografice, care au termen de raportare la Comisia Europeană martie 2016”, a declarat Vasile Pintilie, directorul general al ANAR.
6% din populaţie la apă
“Pentru hărţile de hazard şi de risc au fost identificate 375 de sectoare cu risc potenţial semnificativ de inundaţii, de pe 313 râuri, ceea ce acoperă aproximativ 16.000 de kilometri, adică 20% din reţeaua hidrografică cadastrată din România. În ceea ce priveşte hărţile de risc la inundaţii, Comisia Europeană cere statelor membre ca pe sectoarele identificate cu risc potenţial de inundaţii să identificăm pagubele materiale şi umane. Noi am încercat să facem mai mult, adică să delimităm zone cu risc mic, mediu şi major, pentru că acesta este în interesul autorităţilor locale şi al publicului. Aceste zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii au fost selectate pe baza unor criterii, care ţin de hazard, de regimul hidrologic şi de magnitudinea pagubelor”, a explicat Daniela Rădulescu, directorul INHGA.
Potrivit experţilor ANAR, aşa cum se poate constata pe hărţile de hazard şi de risc, cele mai vulnerabile zone sunt în zona râurilor Prut, Bârlad, Siret, la confluenţa cu râurile Buzău, Bârlad, Râmnic şi Dunărea, precum şi zona Banatului, unde, în 2005, au cedat digurile de apărare.
Atac la afacerile imobiliare
Pe lângă măsurile de apărare împotriva inundaţiilor ce pot fi luate mult mai oportun, hărţile de hazard şi cele de risc au foarte mare impact asupra afacerilor imobiliare. Ele indică zonele unde se poate constru sau unde nu este bine să faci afaceri. “În zonele vulnerabile identificate nu se va mai putea construi”, a spus Pintilie, care a fost completat de ministrul Pană precum că planurile de management vor responsabiliza autorităţile locale atunci când vor emite autorizaţii de construire. “Dacă se construieşte în zone inundabile clădirile nu pot fi asigurate, astfel că piaţa se reglează singură”, a completat demnitarul.