Autorităţile par să joace alba-neagra cu seceta. Pe de o parte, Hidroelectrica vrea să activeze clauza de forţă majoră din cauza secetei, iar, pe de altă parte, Ministerul Agriculturii consideră că nu se impune starea de urgenţă sau de calamitate în sectorul agricol, din cauza aceleiaşi secete. Altfel spus, lipsa precipitaţiilor afectează grav hidrocentralele, dar nu-i afectează pe fermierii! Dumnezeu ştie de ce!
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara, recent, că nu se impune starea de urgenţă sau de calamitate în sectorul agricol, pentru că nu are niciun fundament solicitarea adresată premierului Victor Ponta de reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). “Starea de calamitate se referă la o suprafaţă extinsă, care este calamitată, ori acum nu putem vorbi de astfel de suprafeţe extinse. Putem vorbi doar de o producţie uşor mai mică decât anul trecut”, a declarat Daniel Constantin.
Adică seceta nu se întinde pe o suprafaţă mare. În schimb, hidrocentrale sunt în toată ţara!
Reamintim, administratorul judiciar al Hidroelectrica (cel mai ieftin producător de electricitate din ţară, intrat în insolvenţă), Remus Borza, a anunţat că, începând cu 1 august, compania ar putea reactiva clauza de forţă majoră, din cauza secetei.
În Codul Civil român nu există o definiţie a cauzei de forţă majoră, însă doctrina şi practica judiciară consideră că aceasta reprezintă o împrejurare de fapt, imprevizibilă şi de neînlăturat, care impiedică în mod obiectiv şi fără nicio culpă din partea debitorului, executarea obligaţiei contractuale pe care acesta şi-a asumat-o.
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) este cea care atestă forţa majoră, dar pe baza unor atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz (altele decât CCIR), privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului.
Altfel spus, Hidroelectrica trebuie să meragă la CCIR cu un document emis de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) sau de către Administraţia Naţională “Apele Române”, care să arate că este secetă. De remarcat, Hidroelectrica este în plin proces cu Apele Române, din cauza taxei pe apă care trebuie să o plătească pentru uzinarea apei şi care ajunge, în acest an, la circa 100 milioane de euro. Astfel, cel mai probabil, atestarea privind seceta ar putea fi cerută INHGA.
Dar, prognoza INHGA, spune “uşor” altceva: în luna august 2012, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 50-80% din normalele lunare, mai mici pe Caraş, Nera, Cerna, Motru, Desnăţui, Siret şi unii afluenţi ai săi (Putna, Moldova, Suceava), pe afluenţii Prutului şi pe râurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare). Cele mai mici valori se vor înregistra pe râurile din bazinul Bârladului şi Rm. Sarat (10-30%). Debitele minime ale Dunării (3000 metri cubi/secundă) vor fi sub media multianuală (4300 mc/s). În luna septembrie 2012, regimul hidrologic se va situa, de asemenea, la valori între 50-80% din mediile multianuale lunare, iar debitele minime ale Dunării (2800 mc/s) vor fi tot sub media multianuală (3800 mc/s).
Pe de altă parte, gradul de umplere a lacurilor de acumulare este, în present, de peste 70%, (3.225 milioane mc de apă).
Prognozele sunt mult mai bune decât cele din momentul în care Hidroelectrica a declanşat prima dată forţa majoră (la sfârşitul lui septembrie 2011, când Dunărea înregistra 2200 mc/s), iar lacurile de acumulare au mult mai multă apă (chiar cu aproximativ 20% mai multă decât în luna mai 2012, când Hidroelectrica a ieşit din forţa majoră).
De remarcat, Hidroelectrica “a ieşit” cu anunţul privind reactivarea clauzei de forţă majoră exact “în mijlocul” renegocierii contractelor cu “băieţii deştepţi”.
Una peste alta, este cel puţin ciudată abordarea autorităţilor în privinţa unui singur fenomen: seceta. Unii spun că nu e cazul să declare “calamitate”, alţii spun că, dimpotrivă, e caz de “forţă majoră”, adică tot calamitate.