Românii produc atât de multe cereale, că a ajuns unul dintre cei mai mari exportatori din Uniunea Europeană, dar procesează puțin din ceea ce are. În plus, prețurile sunt dezechilibrate, pentru că fermierii vând ieftin, iar produsele procesate importate sunt scumpe, astfel că toată valoarea adăugată rămâne altora. La acestea, se adaugă și situația internațională, care face ca producția agricolă să capete valențe de securitate națională, dar este nevoie și de investiții care să susțină procesarea la nivel care să conteze „în liga mare”. Iar ca situația să devină și mai dificilă pentru agriculori, intervine și acordul Mercosur, contestat și de toți fermierii prezenți la Agri Trade Summit 2026. FOCUS AGRICOL este partener media al evenimentului.
„Agricultura nu este doar un secor economic. Agricultura înseamnă pentru România infrastructură strategică, o componentă de securitate națională și un pilon al stabilității sociale”, a declarat Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, joi, 26 februarie 2026, la Agri Trade Summit, desfășurat la București. Potrivit acestuia, „România are un rol bivalent extrem de important: suntem un actor extrem de important în bazinul Mării Negre și, în același timp, un jucător relevant în Uniunea Europeană”.
„Avem un paradox major, important de subliniat exportăm masiv materie primă și importăm masiv produse procesate”, a spus Negrescu. „În 2024, am avut, în ciuda eforturilor, un deficit agroalimentar de aproape 4,8 miliarde de euro. În primele 8 luni din 2025 deficitul era deja de 3,4 miliarde de euro. Asta înseamnă că valoarea adăugată pleacă din România. Nu vorbim de producție, vorbim mai ales de o vulnerabilitate majoră și această vulnerabilitate este dictată de modelul economic în jurul producției”, a precizat Negrescu.
În aceste condiții, susține măsurile luate de Ministerul Agriculturii penru reducerea deficitului comercial, dar susține și o alocare bugetară, în acest an, care să permită continuarea măsurilor de redresare comercială, în special în zona de procesare, pe care o consideră „o vulnerabilitate majoră”.
Ne lipsește marea industrie agroalimentară
Adrian Chesnoiu, directorul general AFIR și fost ministru al Agriculturii, a prezentat situația dintr-o altă perspectivă, ce vizează modul în care a progresat agricultura și industria alimentară și perspectivele pentru perioada viitoare. Chesnoiu a precizat că, la AFIR, s-a făcut o analiză a influențelor geopolitice asupra agriculturii și idustriei agroalimentare. „Cred că viitorul va trebui să sune exact așa: nu mai rebuie să vorbim de agricultură și industrie alimentară în mod separat, ci trebuie să vorbim de un concept integrat”, a spus Chesnoiu. Potrivit acestuia, datele relevă o perioadă de 17 ani de scădere semnificativă a agriculturii, din 1990 până în 2007. „Am traversat o perioadă neclară”, a tras concluzia, Chesnoiu pentru evoluția negativă a agriculturii și industriei de profil în acea perioadă. „După 2007, se vede foarte clar o creștere continuă a performanței și competitivității agriculturii și industriei alimentare. Și asta, datorită faptului că România a devenit membru al Uniunii Europene și a fondurilor pe care le-am primit”, a spus șeful AFIR.
Tot Adrian Chesnoiu a adus în discuție și nemulțumirea legată de exporturile masive de materie primă și importurile mari de produse procesate. Trebuie să fim corecți cu noi și să tratăm toate aceste lucruri prin filtrul timpului. Industria de procesare într-un stat care are materii prime agricole nu se poate dezvolta niciodată concomitent. Am început să creștem în zona de materii prime agricole și am avut producții foarte mari”, a spus Chesnoiu, care a precizat că exporturile au crescut pentru că, în același timp cu producțiile agricole, nu s-a dezvoltat și industria de procesare.
Voalat, fostul ministru a dat vina pentru modul de dezvoltate a sectorului agricol pe Politice Agricole Comune promovate în bugetul 2014-2021, în care, în centrul atenției, au fost fermele mici. „Într-o piață unică europeană, cu 27 de state, într-un comerț modern cu produse agroalimentare, în România, peste 70% din comerț se realizează prin intermediul magazinelor de retail, dacă ai capacități mici de producție s-ar putea să nu ai competitivitate”, a atras atenția Chesnoiu.
„Cred că provocarea viitorului aici va fi: în a schimba modelul după care funcționează agricultura și industria alimentară românească, în a le pune împreună și capacitățile de procesare dezvoltate în ultima perioadă să conducă la înglobarea materiilor prime și la creșterea nivelului de produse finite cu valoare adăugată”, a declarat șeful AFIR, care a precizat că, în ultimii ani, politica în domeniu a fost de a crea structuri mari, care să poată face față competiției pe plan internațional.
Prognoze bune
Datele privind comerțul cu cereale, în 2025, arată situații contradictorii, cu anumite cereale care au adus câștiguri, dar și altele care au însemnat pierderi, cele mai mari pagube fiind înregistrate la culturile de porumb și floarea soarelui. „Aproape jumătate din bani au fost băgați în pământ”, a declarat Cezar Gheorghe, expert pe piața de cereale, fondator AGRIColumn și inițiator al Agri Trade Summit. Potrivit acestuia, „vedeta” anului 2025 a fost rapița, cu un profit de aproximativ 40%. De altfel, Cezar Gheorghe numește rapița „cea mai frumoasă poveste”, având în vedere evoluția acestei culturi în ultimii 25 de ani.
Pentru 2026, se așteaptă recolte bogate. „Se preconizează ca România să fie al treilea producător de grâu din Uniunea Europeană”, a spus Cezar Gheorghe, cu producții mai mari față de anul 2025. De altfel, pentru toate culturile analizate, grâu, orz, porumb, rapiță, floarea soarelui și soia, se preconizează rezultate mai mari decât în 2025. Porumbul va avea cea mai mare creștere, având în vedere și seceta de anul trecut, care a distrus producția. Cezar Gheorghe consideră că, deși producțiile sunt mari, productivitatea este mică în comparație cu agricultura din alte state comunitare. „Suntem lipsiți de productivitate din cauza prețului energiei, prețului îngrășămintelor și prețului inputurilor”, a punctat analisl Cezar Gheorghe.
Capacitatea României
Agri Trade Summit 2026 a reunit la București peste 1.180 de profesioniști din agribusiness, trading, procesare, logistică și sector financiar, se arată într-un comunicat de presă al organizatoilor. Ediția din acest an a pus în centrul dezbaterii un mesaj strategic: România nu mai este doar un furnizor de materie primă. România este locul unde se stabilește prețul grâului pentru Europa.
Dacă în trecut ne raportam la Euronext cu basis negativ, astăzi piața urmărește Constanța și originea românească. Conceptul „The Power House of the Black Sea Basin” reflectă această realitate. România are volum, infrastructură, poziție geografică și capacitate logistică. Următorul pas este consolidarea valorii prin participare, coerență și promovare regională și globală a calității grâului românesc.
Un mesaj puternic al ediției a vizat procesarea în România. Oleaginoasele și porumbul nu trebuie privite doar ca flux de export. Ele reprezintă oportunitate de valoare adăugată, investiții și capital care rămâne în economie. Dezvoltarea capacităților de procesare înseamnă stabilitate, marje mai bune și consolidarea lanțului agroalimentar intern, completează comunicatul.