Treburile în agricultură sunt pe drumul cel bun, dacă luăm în calcul cele mai stringente probleme ale fermierilor la ora actuală. Dacă anul trecut erau marcați de lipsa subvențiilor, acum se plâng de lipsa forței de muncă și de dezavantajele pe care le au la achiziția de terenuri, în comparație cu investitorii din vestul Europei, semn că sunt ceva bani în agricultură. Acestea au fost cele mai importante probleme prezentate de fermieri la Conferința Națională a Agricultorilor, organizată de LAPAR. Invitat de onoare a fost ministrul Agriculturii, care a făcut un amplu inventar al realizărilor ministerului pe care îl conduce, de la preluarea mandatului.
De departe, cel mai gustat discurs a fost cel al președintelui Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, care și-a arătat nemulțumirea cu privire la politicile statului în domeniul ajutoarelor sociale, care încurajează nemunca. Iar fermierii nu găsesc oameni cu care să lucreze pământul.
„Am vrea noi să lucrăm, am vrea noi să ne dezvoltăm, dar nu mai găseşti un om care să vină să dea cu o mătură prin fermă. Şi numai românii puteau să o facă, în care cel mai bine plătit este statul degeaba. Aşa am ajuns ca România să deţină un record european în ceea ce înseamnă ajutoare sociale, care au ajuns la nişte cifre, dacă nu ar fi scrise de INS, am spune că fabulăm. România plăteşte sub diferite forme în jur de 10 miliarde de euro pe an ajutoare sociale, în situaţia în care are o populaţie de aproape 20 de milioane de locuitori şi un PIB în jur de 160 de miliarde euro. În comparaţie cu Germania, care cheltuie pe ajutoare sociale numai 8 miliarde de euro la 80 de milioane de locuitori şi la un PIB de 4.000 de miliarde de euro”, a precizat Laurenţiu Baciu
Explicațiile șefului LAPAR au fost pe cât de amuzante, pe atât de adevărate.
„Iată ce au făcut mai nou băieţii deştepţi. Li s-a părut că e prea mult să iasă câteva zile la muncă să taie frunze la câini pe marginea şanţului şi mai nou domnule ministru, poate aude şi premierul, îşi iau scuturi medicale că nu au voie să muncească”, a spus Baciu, care a avut grijă să prezinte și părerea medicilor care dau astfel de adeverințe. Pentru că nu au dotări care să constate de ce suferă solicitanții și de frica reclamațiilor de malpraxis, medicii dau scutiti fără rezerve.
„Dacă îi dai adeverinţă omului că e bolnav, trebuie să îi prescri şi o reţetă: consumaţi de trei ori pe zi în mod regulat alcool (n.r. – ropote de aplauze puternice din partea participanților). Noi râdem, dar noi le plătim băutura la toţi. Nu am înţeles niciodată cum de o bătrânică de 80 de ani, care are o jumătate de hectar şi l-a dat în arendă pentru că nu mai poate ieşi nici până pe prispă şi primeşte 5 milioane de lei, vin finanţele şi zic stopaj la sursă, iei banii, dar acesta este singurul ei venit. Însă ghiolbanului care are 30 de ani şi mă rupe pe mine în două îi dai 20 de milioane pe lună şi mai are şi un copil care se uită cruciş pentru că la băutură nu putea să fie altfel, îi mai dai şi salariul minim pe economie. Şi atunci e normal ca să te sfideze. Este o sumă foarte mare. Iată ce facem cu banii pe care îi aruncăm pe nemuncă. (…) Nu înseamnă că sunt contra ajutoarelor sociale, dar numai acolo unde este clară situaţia. S-au umplut satele de ei şi singurii care fac plus valoare sunt cârciumarii. Au ajuns şi doctorii, care, pentru nişte nimicuri, i-au făcut pe toţi pensionari de boală după 1990 şi mai nou i-au scutit de muncă şi pe cei care au stat până acum degeaba”, a subliniat preşedintele LAPAR.
Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro, a declarat că sectorul agricol duce o lipsă acută de forță de muncă înalt calificată, în condițiile în care tehnica a progresat foarte mult. Potrivit acestuia, în partea de vest a țării, fermierii au început să angajeze personal din Austria, de exemplu.
Ministrul Agriculturii nu a avut nicio poziție tranșantă cu privire la impactul asigurărilor sociale asupra forței de muncă disponibilă pentru agricultură, dar crede că o consultare cu ministrul Muncii, a cărui responsabilitate este, ar fi edificatoare.
Se caută „specialiști cu suflet de român”
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a ținut să prezinte, pe larg, reușitele ministerului pe care îl conduce, toate măsurile îndeplinite, chiar și în avans, fiind cuprinse în programul de guvernare. De remarcat este faptul că Ministerul Agriculturii se pregătește pentru preluarea președinției Uniunii Europene, în 2019, responsabilitate care implică un efort semnificativ din partea statului român.
Demnitarul a precizat că a solicitat și i s-a aprobat majorarea numărului angajaților ministerului „pentru a aduce specialişti cu suflet de român pe problemele pe care le avem în corespondenţa cu Bruxelles. Vom selecta prin proceduri legale acei specialişti care trebuie să se pregătească în timp să comunice şi vom vom pune doi pe post, în aşa fel încât unul să rămână în România, altul la Bruxelles, să comunice, iar atunci când problemele nu sunt bine înţelese să se poată ajuta unul pe altul, în aşa fel încât să avem o comunicare perfectă cu structurile Uniunii Europene”, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii Petre Daea, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor 2017.
Organigrama publicată la finele lunii ianuarie pe site-ul Ministerului Agriculturii prevedea un număr maxim de posturi de 684, exclusiv demnitarii şi cabinetul ministrului.
Prioritate la porc
Una dintre cele mai importante realizări ale actualei Puteri o reprezintă promvarea actului normativ referitor la programul „Carne de porc din fermele româneşti”, aprobat săptămâna trecută în Parlamentul României.
„Programul de sprijin pentru carne de porc va ieşi cât de curând. Cel ce vă vorbeşte nu face promisiuni. Eu trebuie să pun în aplicare un program de guvernare şi o fac urmărind minut de minut ce se întâmplă. Actul normativ a ieşit din Parlamentul României cu aprobarea forţelor politice, cu o majoritate care a înţeles rostul acestui program. Acum se află în faza de promulgare, iar cel ce vă vorbeşte a transmis notificarea necesară la Bruxelles şi o scrisoare către comisarul Hogan pentru a ne explica de ce este necesar acest program”, a precizat ministrul Daea.
El și-a arătat nemulțumirea cu privire la faptul că sectorul zootehnic nu a urmat trendul crescător înregistrat în sectorul zootehnic. „Păi, nu este posibil ca în România, ţara cu cea mai mare suprafaţă de porumb cultivată din UE să aibă ca încărcătură la porumb pe hectar nici doi porci graşi. Ce calcul economic ai putea să faci în momentul în care faci o astfel de încărcătura pe unitatea de suprafaţă la această specie, în condiţiile în care suntem tributari atât în analiza balanţei comerciale pentru că importăm foarte mult, în jur de 50% din consumul intern (n.r. – carne de porc) şi exportăm porumb cu eforturi extraordinare şi la preţuri foarte mici? De aceea conceptul nostru în acest domeniu este zootehnizarea agriculturii ţării româneşti”, a spus ministrul Daea.
Programul „Carne de porc din fermele româneşti”, care urmează să fie implementat în perioada 2017 – 2020, are alocată suma de 446 de milioane de euro, iar în 2017 crescătorii de porci vor primi ajutoare de stat de 86 de milioane de euro de la buget, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii.
Implementarea acestui ajutor de stat are ca scop depăşirea dificultăţilor din sector, în sensul dezvoltării activităţii de creştere a porcinelor şi al menţinerii, cel puţin, la nivelul actual de producţie. Necesitatea acestui program a apărut din cauza presiunilor cu care se confruntă producătorii de carne de porc din România în valorificarea producţiei şi a importurilor masive de carne de porc care, conform statisticilor, s-au ridicat în 2015 la 230.000 de tone, informează Agerpres.
Peste 1.000 de participanţi din toate zonele ţării – membri reprezentativi ai LAPAR – alături de reprezentanţi ai autorităţilor, ai organizaţiilor profesionale şi ştiinţifice din domeniul agricol participă marţi la Conferinţa Naţională a Agricultorilor 2017 organizată anual de LAPAR.