Clubul Fermierilor Români se preocupă de perspectivele agriculturii în orizontul anilor 2035, dar și de modul în care vor evolua Politicile Agricole Comune în viitorul buget comunitar multianual. De aceea, Clubul a inițiat o serie de 10 conferințe ce se vor desfășuta la nivel regional, pentru identificarea problemelor și creionarea unor măsuri adecvate. În prim plan, se află viitorul PAC propune limitarea subvențiilor, măsură considerată cu impact negativ asupra productivității fermelor performante.
Clubul Fermierilor Români a lansat prima conferință regională a programului național „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”, se arată într-un comunicat de presă al Clubului. Aceasta deschide seria a zece conferințe care vor fi organizate în 2025‑2026 în fiecare regiune de dezvoltare a țării.
Prima problemă pe lista fermierilor este modul în care se vor aplica viitoarele Politici Agricole Comune în bugetul 2028-2034. În principiu, ar urma să se desființeze sistemul actual în doi piloni (plăți directe și dezvoltare rurală), iar fondurile vor fi unificate într‑un Fond Național și Regional de Parteneriat. La nivelul UE, suma rezervată plăților directe este de 293,7 miliarde euro, reprezentând doar 15 % din viitorul buget multianual și o reducere de 17,6% față de cele 386,6 miliarde euro alocate fermierilor în PAC 2023‑2027.
Propunerea prevede o plată de bază degresivă și introduce un plafon de maximum 100 000 euro/fermă/an, concentrarea resurselor pe exploatațiile mici și de familie, tinerii fermieri și zonele cu constrângeri naturale, precum și obligații de mediu integrate într‑un sistem de „stewardship”.
„Participanții au atras atenția că, deși noua PAC urmărește generarea unei agriculturi mai ecologice și echitabile, reducerea bugetului și redistribuirea sprijinului riscă să diminueze competitivitatea exploatațiilor performante”,precizează comunicatul. Fermierii au solicitat menținerea alocărilor consistente pentru investiții, irigații și digitalizare, eliminarea plafonării obligatorii și consultarea reală a fermierilor în definirea regulilor. Discuțiile au plecat de la lecțiile învățate din Planul Național Strategic 2023‑2027 – necesitatea prelungirii derogărilor pentru GAEC 7 și 8, diversificarea culturilor prin introducerea de specii adaptate (soia, muștar, hrișcă), acordarea de puncte suplimentare tinerilor fermieri cu studii agricole și flexibilizarea criteriilor pentru proiectele de irigații.
Nevoia de finanțare
Finanțare agriculturii a fost un alt punct important nalizat de fermieri. Ei au adus în discuție un raport fi‑compass, care arată că, în 2022 finanțarea neacoperită pentru agricultura UE‑24 a crescut la 62,3 miliarde euro, cu 33 %mai mult decât în 2017. Cele mai mari deficite se înregistrează în România (11,4 miliarde euro), Italia (8,9 miliarde euro) și Polonia (7,8 miliarde euro). Raportul arată că România are un raport deficit/valoare adăugată brută de 89 %, cel mai ridicat din UE
Specialiștii prezenți au explicat că această „prăpastie de finanțare” se explică prin condiții bancare stricte, volatilitatea prețurilor, lipsa garanțiilor și orientarea majorității programelor către fermele mici. S‑a subliniat că 61% din deficitul de finanțare revine fermelor mici, iar 58 % se referă la credite pe termen lung.
Pentru a reduce această diferență, Clubul Fermierilor Români propune fonduri de investiții naționale și regionale pentru modernizarea fermelor, dezvoltarea lanțurilor de procesare și infrastructurii de irigații; instrumente de garantare și transfer de risc în parteneriat cu Fondul European de Investiții, Fondul de Garantare a Creditului Rural și Banca Internațională de Dezvoltare; programe de microfinanțare și credite verzi, care să permită fermierilor acces la finanțare pentru tehnologii de economisire a apei, producție regenerativă și reducerea emisiilor.
Aceste soluții avansate de Club sunt cu totul aplicabile. Reprezentanții Băncii de Investiții și Dezvoltare și Agricover Credit IFN au arătat avantajele microcreditării bine structurate în creșterea profitabilității și bancarizarea fermelor.
Soluții pentru combatarea deficitului comercial
Cum era de așteptat, lanțul valoric agroalimentar și deficitul comercial au fost în antenția fermierilor. Analiza lor a plecat de faptul că România are o balanță comercială negativă, iar deficitul total a ajuns la 33,4 miliarde euro în 2024, conform datelor INS citate de ministrul de finanțe. Importurile de alimente și animale vii au depășit 11,4 miliarde euro, în timp ce exporturile au scăzut la 6,5 miliarde euro, generând un deficit agroalimentar de 4,8 miliarde euro, cu 50 % mai mare decât în 2023. „Principalele surse de deficit sunt importurile de carne, lactate și dulciuri, în timp ce România exportă materie primă și subvenții”, au susținut fermierii, potrivit comunicatului.
De remarcat este faptul că au fost avansate și soluții. Clubul Fermierilor Români susține crearea de branduri regionale și promovarea produselor locale pe piața internă și externă, alături de dezvoltarea de food hub‑uri pentru procesare, depozitare și distribuție, finanțate prin fonduri naționale și europene. Fermierii consideră necesare crearea de companii regionale de marketing și servicii care să gestioneze logistica, brandul și accesul pe piață, alături de stimularea cooperării între fermieri, procesatori, retaileri, turism și sectorul energetic, pentru a valorifica materiile prime în țară și a reduce importurile.
„Prin AGRI4FUTURE construim o platformă de consultare profundă între fermieri, finanțatori și instituții. Vrem ca viitoarea politică agricolă să răspundă nevoilor fermierilor performanți, să asigure fonduri suficiente și să stimuleze digitalizarea și competitivitatea fermelor. Fără investiții în tehnologie, irigații și capital uman, România nu va putea reduce deficitul comercial și nu va atinge standardele competitivității europene”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Seria AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035 va continua cu regiunea Moldova Nord pe 11 decembrie și în 2026 cu conferințe în celelalte regiuni. La evenimentul regiunii Sud-Muntenia, au participat aproximativ 130 de fermieri performanți, lideri de asociații, oficiali guvernamentali și parteneri financiari.
Clubul Fermierilor Români își reafirmă angajamentul de a elabora politici publice bazate pe date, de a sprijini fermierii performanți și de a lucra cu autoritățile pentru transformarea agriculturii românești într‑un sector competitiv, rezilient și orientat către valoare adăugată, completează comunicatul.