Este oficial! Justiția a decis că, în România, rămâne interzisă folosirea neonicotinoidelor, cel puțin până la tranșarea problemei în justiție. Neonicotinoidele sunt niște pesticide interzise în Uniunea Europeană de mai mai mulți ani, pentru că afectează albinele, esențiale pentru polenizare și, în consecință, pentru producția de hrană. Pe de altă parte, autoritățile naționale au dat derogări an de an pentru a fi folosite aceste pesticide, fermierii susținând că nu există alte substanțe care să le înlocuiască, ca preț și eficacitate. Rămâne de văzut cum vor rezolva această situație autoritățile și fermierii.
„Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins cererea Ministerului Agriculturii și a unor entități private – de suspendare a efectelor hotărârii Curții de Apel Cluj din 18 martie 2025, confirmând astfel că pesticidele neonicotinoide rămân interzise în România, iar autorizațiile ilegale nu mai pot produce efecte. Decizia a fost deliberată în regim de urgență ieri, 29 aprilie 2025 și publicată astăzi, 30 aprilie”, se arată îtr-un comunicat de presă al Eco Ruralis și Romapis (Federația Asociațiilor Apicole din România).
„Această decizie este o confirmare a respectului pentru lege și pentru cetățeni. Înalta Curte a dat curs justiției și a întărit hotărârea executorie emisă de Curtea de Apel Cluj (sentința civilă nr. 131/2025) în procesul câștigat de Asociația Eco Ruralis și Federația Romapis împotriva Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)”, susține comunicatul.
Potrivit documentului, această decizie azi nu face parte din procedura oficială de recurs. „Recursul a fost înaintat de Ministerul Agriculturii tot la Înalta Curte, în paralel cu această procedură „specială” și nu avem încă o dată stabilită pentru judecare”, precizează comunicatul.
Decizia de interzicere a neonicotinoilelor vine în contextul în care populația, la modul generl, respinde folosirea pesticidelor. Potrivit unui sondaj realizat de Curs în aprilie 2025 arăta că 89% dintre români nu doresc alimente produse cu pesticide, iar aceeași proporție se opune folosirii de pesticide interzise în Uniunea Europeană. Mai mult, opoziția din mediul rural este chiar mai fermă decât cea din urban, semn că fermierii mici și cetățenii din sate conștientizează impactul toxic al acestor substanțe.
„Există alternative și este timpul tranziției. Este important să înțelegem că această interdicție nu reprezintă un capăt de drum, ci o oportunitate pentru agricultura românească. Există mijloace legale pe piață pentru combaterea dăunătorilor (ex. Tanymecus dilaticollis sau Agriotes spp.), care s-au dovedit eficiente și durabile în alte state membre. Acestea trebuie numai înțelese, promovate și adoptate de fermele mari, așa cum se întâmplă în tot restul EU”, susține comunicatul.
Pe de altă parte, Romapis și Eco Ruralis consideră că „„fermierii mari încă au posibilitatea să se reorienteze către semințe netratate sau culturi mai puțin vulnerabile la dăunători, iar statul trebuie să joace un rol activ în sprijinirea tranziției prin informare, subvenții și cercetare publică. Nu este vorba despre abandon, ci despre responsabilitate colectivă pentru un sistem alimentar sigur, calitativ, legal și sustenabil”.
În concluzie, „cetățenii și justiția transmit un mesaj clar: securitatea alimentară, sănătatea și biodiversitatea sunt priorități, nu monede de schimb politic. Partidele politice trebuie să răspundă acestor așteptări. Vocea cetățenilor trebuie să conteze, mai ales când justiția confirmă ceea ce oamenii spun răspicat: România nu vrea pesticide periculoase, interzise în Uniunea Europeană”, completează comunicatul.
Interzicerea neonicotinoidelor la nivel comunitar a produs reacția fermierilor români care au susținut că țara noastră are o situație specială; există dăunători care pot fi combătuți cu succes numai cu neonicotinoide, iar în restul Uniunii prezența lor nu este semnificativă. Tot fermierii susțin că substanțele care pot substitui aceste pesticide nu au eficacitatea neonicotinoidelor, iar prețul este foarte mare, producția obținută nemaifiind competitivă pe piață. Mai mult, efectul neonicotinoidelor dispare înainte ca albinele să fie interesate de plantele ale căror semințe sunt tratate cu neonicotinoide.
În fiecare an, Ministerul Agriculturii dă derogări pentru tratarea cu neonicotinoide a semințelor de porumb, floarea soarelui și sfeclă de zahăr.