Fermieri din toată Europa s-au reunit, la București, în perioada 23-25 octombrie 2024, la Congresul COPA-COGECA. În centrul atenției a fost situația fermierilor și a pieței de profil, marcată de schimbările climatice, tensiunile geopolitice, inflația, dar și politicile agricole promovate de Uniunea Europeană. De aceea, fermierii afiliați la COPA-COGECA sunt de părere că trebuie să-și intensifice acțiunile pentru ca „vocea” lor să fie ajuzită cât la bine la Bruxelles, iar politice promovate de forul comunitar să răspundă solicitărilor lor.
„Europa vorbeşte tot mai mult de înverzire. Aproape că a dus acest această dorinţă a ei spre fanatism”, a declarat joi, la Congresul European al Fermierilor, preşedintele Federaţiei Pro Agro, Ionel Arion.
„Vedem azi că niciun domeniu din economia Uniunii Europene nu alocă mai mult decât alocă agricultura pentru mediu şi climă. Aproximativ 30% din ceea ce înseamnă bugetul agriculturii se duce pe măsuri de climă şi mediu. Oare până unde vom merge? Uniunea Europeană încearcă să reglementeze de aşa manieră încât fermierii să devină actori de mediu şi nu cei care produc hrana. De cele mai multe ori, fermierii ajung să iasă în stradă, cum s-a întâmplat anul acesta, şi să îşi manifeste dorinţa de schimbare. Este foarte greu să mişti fermierul, să-l aduci în stradă, dar uite că s-a întâmplat în toată Europa, în toată Uniunea Europeană şi doar pentru ceea ce înseamnă reglementări stricte de climă şi mediu”, a spus preşedintele Pro Agro.
Potrivit acestuia, fermierii se confruntă cu o multitudine de provocări, de la cele de natură climaterică și geopolitică și până la suprataxare şi de supra-reglementare.
„Politica Agricolă Comună este văzută de fermieri ca o carte sfântă, însă de cele mai multe ori, încercând să aplicăm ceea ce ne cere Politica Agricolă Comună, constatăm pe zi ce trece că fermele noastre pierd capitalizare, fermele noastre întâmpină dificultăţi în a-şi desfăşura activitatea pe termen lung, fermele noastre azi nu pot crea un business-plan pe mai mult de 1-2 ani, iar asta este lipsă de predictibilitate. De aceea, stimaţi colegi din COPA-COGECA, ne revine obligaţia de a fi atenţi pe viitor, de a avea grijă de ceea ce se creionează la nivelul Comisiei Europene în domeniul nostru de activitate. Trebuie să fim vigilenţi şi să luăm atitudine, pentru că în Europa trebuie să conteze producţia de hrană, trebuie să conteze ca ferma să meargă mai departe, iar ceea ce contează şi ceea ce este cel mai important este, aşa cum am spus mai devreme, să avem predictibilitate”, a atras atenţia preşedintele Pro Agro.
Potrivit lui Arion, România îşi propune să fie din ce în ce mai activă şi mai prezentă pe ceea ce înseamnă decizia din domeniul agriculturii şi al fermelor la nivel european.
„Autorităţile naţionale ne sunt alături. România îşi propune ca în viitor tot ceea ce înseamnă pe domeniul nostru de activitate să fie discutat şi dezbătut şi nu aprobat şi implementat şi noi după aceea să ajungem să implementăm ceea ce nu ne dorim. Avem, de asemenea, dorinţa de a fi reglementat în favoarea cetăţeanului şi nu împotriva cetăţeanului, pentru că în prezent, de cele mai multe ori trăim aceste lucruri”, a concluzionat şeful Pro Agro.
Importanța agriculturii și a agricultorilor
„Societatea îşi doreşte mai multe regulamente fără să ia în calcul soluţiile pe care le propunem noi, fermierii şi cooperativele, care pun la dispoziţie materiale, energie şi alimente. Investim în noi metode de a face agricultură, în inovaţie, pentru a ne îmbunătăţi tot timpul produsele. Furnizăm locuri de muncă pentru nişte zone rurale pline de viaţă şi facem acest lucru doar cu pământ, apă şi soare. Fermierii şi cooperativele trebuie să fie recunoscute. Importanţa lor strategică trebuie recunoscută şi luată în considerare în toate ambiţiile viitoare ale Europei”, a declarat în deschiderea congresului Lennart Nilsson, preşedintele COGECA.
Potrivit acestuia, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a dat seama de importanţa acestor structuri, în urmă cu un an când a lansat ideea dialogului strategic, iar organizaţiile COPA-COGECA au considerat că este o mare şansă pentru a avea un dialog cu decidenţii şi cu ceilalţi actori de-a lungul lanţului alimentar.
„Cred că cel mai important element din tot acest proces foarte intens a fost faptul că agricultura a fost recunoscută ca un sector strategic pentru întreaga Uniune Europeană. (…) Trebuie să pornim de la ce s-a făcut bine în dialogul strategic şi să ne asigurăm că aceste aspecte sunt incluse în viitoarea viziune despre viitorul agriculturii. Trebuie să lucrăm împreună: fermieri, actori decizionali, Consiliu, Parlament, Comisie, trebuie să colaborăm şi să ne asigurăm că agricultura continuă să fie o prioritate pentru agenda europeană”, a precizat preşedintele COGECA.
Iar în această perioadă de instabilitate geopolitică, fermierii şi cooperativele agricole aduc stabilitate Europei şi nu numai, este de părere Nilson. „Fără agricultori, fără cooperative nu avem hrană şi nu avem viitor. Până la urmă, prin dialog vom găsi soluţiile necesare pentru a crea o agricultură europeană rezilientă, a concluzionat preşedintele COGECA.
Planuri pentru români
Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, prezent la deschiderea congresului, a atras atenția asupra unor probleme cu care se confruntă agricultura noastră și nu numai.
„În discuţiile despre viitorul agriculturii europene, trebuie să subliniem mult mai clar cât de importantă este zootehnia. Creşterea animalelor joacă un rol esenţial în asigurarea proteinei necesare pentru alimentaţia populaţiei şi este vital să continuăm să sprijinim acest sector. Regulamentul european trebuie sa fie urgent modificat, astfel încât animalele de reproducţie să fie incluse ca investiţii eligibile aferente Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală în cadrul Planurilor strategice, ţinând cont de faptul că sunt înregistrate ca mijloace în contabilitatea agricolă si sunt utilizate în mai multe cicluri de producţie. Fără o dezvoltare puternică a zootehniei, nu putem garanta securitatea alimentară”, a precizat Barbu la Congresul European al Fermierilor.
Înaltul oficial a ținut să atragă atenția că efectele războiului din Ucraina în agricultura europeană nu au dispărut, motiv pentru care consideră că este necesară extinderea aplicării Cadrului Temporar de Criză şi Tranziţie în sector, precum şi creşterea plafonului individual de ajutor per întreprindere agricolă. După părerea lui Barbu, plafonul individual aplicabil sectorului agricol primar ar trebui să ajungă la 560.000 euro per beneficiar, iar perioada de aplicare să fie până la cel puțin 30 iunie 2025.
În perioada următoare, vor demara negocierile pentru următorul exercițiu bugetar comunitar, ultimele informații arătând că există intenția ca agricultura, de altfel sigura piață comună a UE, să nu mai beneficiere de buget separat. Minisrul militează pentru menținerea unui buget distinct pentru agricultură și chiar creșterea lui cu 1% din PIB-ul UE.
Unul dintre obiectivele României este şi modificarea celor 3 regulamente europene care interzic utilizarea neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor (783, 784 şi 785/2018), fiind necesară această excepţie pentru seminţele folosite la înfiinţarea culturilor în regiunile unde condiţiile naturale duc constant la depăşirea Pragului Economic de Dăunare al dăunătorilor de sol. În aceste zone, dăunătorii reprezintă o problemă majoră, iar fermierii au nevoie de instrumente eficiente pentru a-şi proteja culturile, a avertizat Florin Barbu.
„Este esenţial să identificăm soluţii alternative eficiente înainte de a interzice substanţele autorizate pentru protecţia plantelor pe care fermierii se bazează în prezent. Fără astfel de soluţii, impactul asupra preţurilor şi economiei din sectorul agricol ar putea fi semnificativ, fermierii ar risca pierderi majore, care vor duce la creşterea preţurilor produselor agricole”, a mai spus acesta.
„Împreună, putem găsi cele mai bune soluţii pentru ca fermierii şi cooperativele noastre să aibă un viitor predictibil. Ministerul Agriculturii se asigură că vocea fermierilor şi cooperativelor este ascultată şi că legislaţia europeană va fi una echilibrată, care să sprijine sustenabilitatea sectorului agricol şi cred cu tărie că este esenţial să creăm un cadru în care fiecare fermier din România şi din Uniunea Europeană să fie competitiv şi sustenabil”, a mai spus ministrul român al Agriculturii.
Agricultura – sector strategic
La congresul de la București a fost prezent și ministrul ungar al Agriculturii, István Nagy, preşedinte al Consiliului AGRIFISH; Ungaria deține președinția UE.
„Aveţi o responsabilitate istorică şi trebuie să vă asiguraţi că toate hotărârile care-i privesc pe fermieri includ fermierii. Cred că decidenţii cam uită acest detaliu, întrucât consideră că este absolut firesc să găsească mâncare pe masă, dar acest lucru se întâmplă doar în urma eforturilor celor care se trezesc dis-de-dimineaţă, îşi pregătesc terenurile, se trezesc de dimineaţă pentru a-şi hrăni animalele, pentru a-şi vaccina animalele şi se ocupă de toată această muncă absolut esenţială şi merită o apreciere şi un respect mult mai mare”, a afirmat ministrul ungar al Agriculturii.
Potrivit acestuia, sectorul agricol se confruntă cu foarte multe provocări cauzate de schimbările climatice, costuri mult mai mari, dăunători care nu au mai fost întâlniţi până în prezent, lanţuri de aprovizionare internaţionale care au fost date peste cap, abundenţa de importuri din statele terţe.
„Toate acestea pun o presiune constantă asupra fermierilor europeni. În acelaşi timp, ei trebuie să respecte anumite cerinţe de producţie, se confruntă cu o povară administrativă din ce în ce mai mare. Aceşti factori au subminat puternic competitivitatea sectorului nostru. Fermierii au ieşit în stradă şi pe bună dreptate. Este nevoie de un răspuns la nivelul Uniunii Europene. Nimeni nu ar trebui să uite că agricultorii europeni produc lucruri esenţiale pentru toţi cetăţenii europeni. Ei garantează securitatea alimentară”, a adăugat el.
„Mesajul este următorul: dorim ca interesele agricultorilor să fie în centrul politicilor europene. (…) Sectorul agricol trebuie să fie protejat în faţa crizelor, prin urmare avem nevoie de măsuri de gestionare a crizelor care să fie adecvate”, a explicat oficialul maghiar.
István Nagy a ținut să atragă atenția asupra concepţiei „foarte greşite” prin care agricultura şi fermierii sunt considerate cauza schimbării climatice. „Eu consider că dimpotrivă, ei fac parte din soluţie. Tranziţia verde nu poate să fie obţinută împotriva voinţei fermierilor, doar dacă îi atragem în acest efort vom reuşi. Şi atunci avem nevoie de două condiţii. În primul rând este absolut esenţial ca fermierilor să li se acorde stimulentele necesare pentru a adopta practici durabile. Este singura cale de a ajunge la un echilibru între mediu şi durabilitate. Un echilibru care a fost dat peste cap. Pe de altă parte, nu putem ignora următoarea realitate: din 27 de propuneri legislative sub iniţiativa <De la fermă la consumator>, Comisia le-a prezentat doar pe acelea care impun o adevărată povară asupra fermierilor. Este un lucru care nu poate să continue şi avem nevoie de schimbări. Povara tranziţiei trebuie purtată de toţi actorii, nu doar de fermieri”, a mai transmis ministrul ungar al Agriculturii.
Peste 500 de fermieri din Europa sunt prezenţi la Congresul European al Fermierilor, care are loc la Bucureşti, în perioada 23 – 25 octombrie 2024. COPA – COGECA este una dintre cele mai mari şi mai active organizaţii în reprezentarea intereselor agricultorilor şi a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană. COPA uneşte 57 de organizaţii agricole europene, iar COGECA 31 de organizaţii ale cooperativelor agricole. Cele două organizaţii reprezintă 28 de milioane de fermieri şi familiile acestora, dar şi în jur de 38.000 de cooperative.