Furnizorii de semințe și pesticide nu sunt de acord cu o parte din prevederile ordonanței care ar trebui să vină în sprijinul fermierilor afectați de secetă și de evoluția pieței marcată de războiul din Ucraina. Mare parte din povara financiară a ordonanței este transferată celorlalți parteneri ai fermierilor, de la bănci, la furnizorii de inputuri. Aceștia din urmă susțin că, o astfel de politică, ar afecta, în cele din urmă, tot fermierii, pentru că furnizorii de inputuri nu vor mai avea posibilitatea financiară continuării modelului comercial practicat până acum, de fapt o formă de creditare pentru agricultori.
„Suntem de părere că intervenția guvernului în relațiile comerciale antamate între furnizori – distribuitori – fermieri, propusă de Proiect (n.r. – proiectul de OUG de modificare a OUG nr. 4/2024), în sensul suspendării rambursării creditului comercial, amendării componentelor acestuia și a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanțelor acumulate, dincolo de faptul că ridică unele semne de întrebare de ordin constituțional și legal, va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii și distribuitorii, ci și fermierii, mai ales producătorii agricoli mici și mijlocii”, se arată într-un comunicat de presă al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) și Alianției Industriei Semințelor din România (AISR).
„AIPROM și AISR , în numele membrilor săi care asigură aproape 85% din consumul de produse de protecție a plantelor în România, respectiv aproximativ 80% din consumul de semințe de uz agricol în România, transmit public, așa cum am transmis și către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, că nu pot fi de acord cu prevederile Articolului 6, punctul 2, din Proiect, date fiind consecințele negative asupra sectorului agricol, competitivității și modernizării acestuia”, precizează documentul.
„Creditorii instituții financiare bancare, instituții financiare nebancare, furnizorii de utilități, precum și distribuitorii și furnizorii de resurse materiale agricole folosite la inființarea și producția agricolă vegetală, nu întreprind măsuri de recuperare, executare silită, asupra creanțelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvența, declararea scadenței anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025”, se prevede în articolul invocat.
Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică un proiect de OUG prin care sunt avansate măsuri care să susțină agricultorii în relația lor cu creditorii lor, indiferent dacă aceștia sunt bănci sau furnizori de inputuri. Cum era de așteptat, proiectul de OUG a generat dezbateri puternice, care, în cele din urmă, s-au finalizat cu semnarea unui proces verbal ce cuprinde măsurile agreate de părți. Sunt foarte puțini furnizori de inputuri care au fost de acord cu noile măsuri, de fapt, puțin modificate față de varianta inițială, dar nesemnată de bănci.
„Ca reprezentanți ai furnizorilor de input-uri, atragem atenția că, în continuare, ultima formă propusă a proiectului de OUG nu rezolvă problema de fond la care încearcă să răspundă: lipsa lichidității fermierilor, viabilitatea lor economică și menținerea încrederii în ecosistemul agribusiness-ului românesc. Dimpotrivă, ar putea avea repercusiuni majore pentru furnizorii de inputuri, primii din lanțul valoric furnizori – distribuitori – fermieri, prin plasarea costurilor pe umerii furnizorilor de input-uri agricole, ca urmare a intervenției asupra termenilor comerciali liber agreați de furnizori cu distribuitorii lor”, susține comunicatul.
Furnizorii de input-uri dau și explicații de ce nu sunt de acod cu măsurile avansate de Ministerul Agriculturii și care îi vizează. Potrivit acestora, „prin acordarea de termene de plată foarte lungi, cele mai lungi în comparație cu alte piețe mature, de până la 365 de zile, au permis fermierilor accesul la achiziționarea de tehnologii și produse necesare pentru înființarea și protejarea culturilor. Valoarea estimată a pieței input-urilor de produse de protecția plantelor și semințe însumează aproximativ 7 miliarde de lei. Furnizorii de inputuri au contractat împrumuturi și trebuie la rândul lor să plătească furnizorii pentru materii prime, în contextul în care, prin natura și modelul de business din România, furnizorii de inputuri își încasează creanțele comerciale la termene de plată foarte mari, ceea ce „finanțează” de facto agricultura și fermierii”.
Cele două asociații atrag atenția că industriile de profil „nu au capacitatea să continue să opereze pentru o perioadă atât de lungă fără certitudinea veniturilor pe care să le reinvestească în cea mai mare parte în pregătirea unui nou an agricol, și fără certitudinea că pot recupera creanțele comerciale folosind mijloacele permise de lege. Din banii încasați anual, companiile furnizoare de inputuri își finanțează mai departe activitatea de producție sau de aprovizionare cu materii prime, își achită impozitele și contribuțiile către bugetul de stat, își plătesc salariații, care reprezintă un procent important având în vedere dimensiunea acestor industrii”.
„Agricultura din România s-a dezvoltat în ultimele două decenii cu ajutorul tehnologiilor aduse pe piață și puse la dispoziția fermierilor de către companiile furnizoare de input-uri. Membrii AIPROM și AISR au fost și vor rămâne parteneri de încredere în lanțul valoric. Acestia au construit și contribuie în mod esențial la modernizarea și îmbunătățirea competitivității sectorului agricol din România”, arată comunicatul.
„Având în vedere modelul de desfășurare a activităților comerciale în România, – „finanțare” de facto a agriculturii și fermierilor -, a incertitudinii magnitudinii impactului financiar asupra industriilor noastre, a asigurării suficienței fondurilor bugetare care vor putea fi accesate de fermieri pentru a crea lichiditate în piață și înlătura efectele fenomenului de secetă, considerăm că adoptarea Proiectului de ordonanță, în forma actuală, va avea un impact negativ asupra sectorului agricol din România. Acesta va submina încrederea investitorilor străini și locali în piața românească, afectând competitivitatea agriculturii locale, iar transferul întregii poveri financiare de la fermieri către furnizorii de inputuri nu este numai nesustenabilã și periculoasă, ci și discriminatorie”, precizează comunicatul.
Reprezentanții celor două asociații profesionale au participat la consultările de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, „dar reamintim că orice decizii care au legătură cu politicile comerciale nu pot fi luate în cadrul asociativ, fiecare companie membră având propria strategie comercială”, completează documentul. Cele două asociații profesionale au transmis printr-o scrisoare comună, în cursul zilei de vineri, 27 septembrie, punctul de vedere cu privire la proiectul de ordonanță către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.