Agricultorii au cerut ajutorul întregii conduceri a țării, de la președinte la miniștri, pentru că măsurile de ajutor pentru ucraineni i-au afectat serios. Piața românească a fost inundată de marfă ucraineană, la prețuri mult reduse, ceea ce a dus la imposibilitatea valorificării producției naționale. În plus, marfa ucraineană nu respectă condițiile de calitate ale Uniunii Europene, declasificând-o și pe cea românească. Fermierii au venit și cu propuneri de măsuri care să atenueze efectele egative înregistrate, precum acordarea de compensații bănești, control la vamă și, ca ultimă soluție, reintroducerea taxelor vamale.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă informează oficial că, în urma propunerii Comisiei Europene de a prelungi eliminarea tarifelor vamale, tranzitul și importul de produse agricole și agroalimentare din Ucraina, fermierii și cooperativele agricole din România se confruntă cu probleme majore, se arată într-o scrisoare deschisă a Alianței către președintele României, prim ministru și miniștrii Agriculturii și de Externe. „Începând cu martie 2022, costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească, au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agro-alimentar din România”, atrage atenția documentul.
Agricultorii români au ținut să-și arate solidaritatea cu poporul ucrainean și nevoia stabilirii unui culoar de tranzit, prin care să valorifice producția. Dar vor un tratament echivalent din partea Uniunii Europene. „Până acum costurile acestui culoar de solidaritate nu s-a resimțit în mod echitabil între statele membre, cele mai afectate fiind statele cu frontieră comună”, susțin fermierii.
„În cazul României, deși avem standarde de calitate stabilite la nivel european și implicit costuri de producție ridicate, fermierii noștri nu au acces la beneficiile pieței unice europene, în lipsa unei infrastructuri logistice care să permită acest lucru. Cu toate acestea, ne-am trezit în fața unui val de produse agro-alimentare care în loc să tranziteze România și să ajungă în tările din Africa, au ajuns în UE și chiar au rămas spre procesare și consum în România, în detrimentul fermierilor noștri”, arată Alianța. Potrivit acesteia, România a importat din Ucraina peste 700.000 de tone de grâu, 30.000 tone făină de grâu, 1 million de tone de porumb, 400.000 de tone de rapiță, 400.000 de tone semințe de floarea soarelui și peste 50.000 de tone de ulei de floarea soarelui.
„Prin eforturi susținute, producătorii români de produse agro-alimentare și-au construit canale de distribuție și au câștigat încrederea consumatorilor din România și Vestul Europei. Azi, ne vedem în situația în care produsele cerealiere din România sunt declasificate și refuzate la export, pentru că fie au fost contaminate cu organisme modificate genetic – GMO, fie profitând de beneficiile acestui culoar de tranzit, cereale din Ucraina au fost achiziționate și amestecate cu cele produse în România”, atrag atenția fermierii români.
Potrivit acestora, „este imperios necesar ca produsele agroalimentare din Ucraina să fie supuse unor controale sanitar veterinare în vamă pentru a nu pune în pericol sănătatea populației prin consumarea unor produse obținute din materie primă care nu respectă standardele de producție solicitate producătorilor din Uniunea Europeană. În caz contrar, vom periclita grav sănătatea populației, plantelor și animalelor. Fermierii din statele membre sunt obligați să respecte standarde de producție ridicate, cu cheltuieli pentru atingerea ambițiilor de mediu 2030, focusate pe reducerea consumului de pesticide și îngrășăminte chimice, respectarea unor condiționalități sociale, de agromediu și climă. Cu toții trebuie să conștientizăm că produsele care rămân în România prin acest culoar de tranzit, nu au fost produse în aceleasi standarde de calitate impuse de Uniunea Europeană fermierilor europeni, fiind utilizate produse de protecția plantelor interzise în UE, limite acceptate pentru rezidurile de pesticide diferite față de UE, cu permisiunea de a cultiva organisme modificate genetic, etc.”, se mai arată în Scrisoare.
„Ca efect advers al acestui culoar de tranzit, fermierii români au rămas cu stocuri importante de cereale și oleaginoase, prețurile primite pentru marfa românească fiind mult reduse pe fondul disponibilității mărfurilor din Ucraina, iar România din exportator net s-a transfortat în importator net. Din nou, înțelegem să fim solidari într-un mediu concurențial, corect și nu părtinitor. În acest sens, am trimis mai multe adrese către MADR, Guvern, Președenție, MAE, Comisia Europeană, Europarlamentarii români, în care am reiterat nevoia fermierilor de a avea acoperită o diferență de preț la pierderea pe care fermierii români au suferit-o din cauza a ceea ce se întâmplă cu tranzitul liber de cereale al ucrainienilor. Am solicitat un sprijin de minim 100 euro/ tonă ca și pierdere”, au arătat fermierii români.
Potrivit acestora, din vara lui 2022, oficiali comunitari au promis că vor aloca aceste compensații, dar fără nicio finalitate. „În acest caz, dacă a fost decis în cadrul Comisiei Europene să fim solidari și să sprijinim umanitar Ucraina, aceeași Comisie, trebuie să aibă grijă și de fermierii din partea de Est, care sunt la zid. Avem nevoie ca fermierii să fie sustenabili și stabili, să-și poată recupera prin prețul de vânzare costurile făcute pe hectar și investițiile. Ne dorim fapte și nu vorbe, adică ajutor și susținere pentru a avea sustenabilitate în continuare ca fermieri”, se arată în Scrisoare.
În aceste condiții, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a venit cu propuneri de măsuri care să compenseze pierderile înregistrate. Prima se referă la „monitorizarea, contorizarea și controlul siguranței alimentare produselor agricole si agroalimentare care se află în „tranzit” sau importate din Ucraina, simplificarea aplicării clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața precum în prezent și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung”.
Fermierii nu renunță la ideea unor compensații, evaluate de aceștia la 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate. „Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși volum din Slovacia este insignifiant cu cel din România, aceștia solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al UE și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate; Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate, trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate”, precizează fermierii.
„În cazul nefericit în care nu se acorda compensații acoperitoare de cca 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea”, se încheie Scrisoarea Alianței pentru Agricultură și Cooperare.