Acasă Analize „Asaltul” măsurilor de mediu asupra agriculturii

„Asaltul” măsurilor de mediu asupra agriculturii

de L M

Măsurile de mediu ce trebuie aplicate de fermieri domină începutul de an. Impactul economic este extrem de mare, astfel că agricultorii au făcut front comun cu experții, combătând deciziile luate la Bruxelles. Chiar și europarlamentarii români au început un „asalt” asupra decidenților comunitari, ca să arate cât de păguboase sunt aceste decizii pentru agricultura României. Dintr-o singură direcție nu a venit nicio reacție – Ministerul Agriculturii, preocupat mai mult cu, oficial, diseminarea Planului Național Strategic în teritoriu.

La sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a lansat propunerea privind reducerea la jumătate a pesticidelor folosite în agricultura comunitară, până în 2030, ca parte a strategiei sale „De la fermă la furculiță” (Farm to Fork). Cea mai susținută opoziție a venit din partea europarlamentarilor, cu vârf de lance Daniel Buda.

Ultima intervenție a acestuia a avut loc în cadrul unei reuniuni comune ale Comisiilor pentru Agricultură și Comisia pentru Mediu despre impactul pesticidelor asupra sectorului apicol și implicit asupra acelui agricol, a anunțat eurodeputatul pe pagina sa de Facebook. Intervenți demnitarului a plecat de la ideea că „nu putem vorbi de o agricultură sustenabilă și durabilă fără să avem albine”, iar România are 2 milioane de familii de albine, al doilea stat ca numar din Uniunea Europeană.

Daniel Buda a atras atenția că, la ivelul Comisiei Europene, nu există un studiu de impact referitor la reducerea pesticidelor, pe care îl consideră fundamental pentru o decizie referitoare la reducerea utilizării pesticidelor.

„Potrivit ultimelor date, în momentul de față se consumă în UE 350.000 tone de pesticide anual. Producem 20 milioane de tone de hrană în aceste condiții: 15 milioane le folosim în interiorul UE, 5 milioane le exportăm. Se dorește reducerea cu 50% a cantității de pesticide. În aceste condiții vom avea doar 10 milioane tone de alimente la nivel european”, a atras atenția Daniel Buda.

„Așadar, rămâne o singură întrebare: celelalte 5 milioane de unde le iau? Nu vorbim oare de o relocalizare a producției agricole în afara UE? Uniunii Europene are printre multe altele, rolul de furnizor de alimente pentru consumatorii din Africa și din țările care au nevoie de aceste alimente. Ce vor face aceste țări fără alimentele din UE? Dar ce vor face consumatorii noștri dacă nu vor avea acces la alimente?”, a punctat demnitarul.

Daniel Buda a pus problema accesului consumatorilor europeni, care, cel mai probabil, vor avea limitări generate de prețurile mari ale produselor agricole, nu de lipsa lor.

Eurodeputatul român a pus și problema fermierilor, care vor fi afectați de producțiile reduce obținute în urma diminuării utilizării pesticidelor. „Toți spuneți aici că avem la îndemână PAC-ul (n.r. – Politicile Agricole Comune) ca să plătim fermierii. Când avem inflație, avem PAC, când avem secetă, avem PAC, când avem război în Ucraina, avem PAC. Domnul Comisar ne spune că nu avem bani la Comisia Europeană. Haudeți să vedem ce facem cu fermierii până la urmă”, a spus Buda în cadrul reuniunii.

Eurodeputatul român a ținut să atragă atenția asupra acestei decizii de reducere uniformă a cantității de pesticide utilizate. „Sunt state care au consumuri diferite. România are 0,8%, Olanda 7,9%. Cum putem discuta de o reducere cu 50% a consumului de pesticide? Avem o fractură de logică incomensurabilă, la care trebuie să răspundem”, a încheiat Daniel Buda întervenția sa la reuniunea comisiilor.

De altfel, demniarul român a ținut să atragă atenția asupra celor declarate de comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski. „Cea mai redusă folosire de pesticide este în România – 0.7%. Dacă încercăm să spunem că toată lumea trebuie să reducă cu 50% consumul de pesticide, asta nu e soluția, e absurd! Suntem o familie europeană dar dacă un membru al familiei are probleme de sănătate asta nu înseamnă că toți membri familiei trebuie să se trateze pentru boala pe care ceilalți nu o au. Trebuie să găsim o soluție comună dar ținând cont de situațiile diferite de la un stat la altul”, a spus comisarul pentru Agricultură.

„Lovituri” de mediu

În ultimele zile ale anului trecut, odată cu aprobarea Planului Național Strategic de către Comisia Europeană, document în baza căruia se alocă subvențiile, au venit „la pachet” și condițiile pentru accesarea acestor subvenții. Cele referitoare la respectarea ecocondiționalităților au pus pe jar fermierii români. Ei consideră că sunt ca și pierduți cei 56 de euro/ha, pentru că măsurile cerute prin PNS au caracter retroactiv, cel puțin pentru anul 2023. „Sunt condiții care, pur și simplu, nu se pot aplica”, susțineau, la acea vreme, fermierii.

Ultima lovitură a venit de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care, printr-o decizie a sa, a arătat că acordarea de derogări la nivel de stat pentru anumite pesticide nu este conformă cu legislația comunitară și, implicit, nu mai pot fi aplicate aceste derogări. Decizia a avut în prim plan derogările date de state în ceea ce privește utilizarea neonicotinoidelor.

În România, utilizarea lor la tratarea semințelor de sfeclă de zahăr, floarea soarelui și porumb, în special, este fundamentală. În acest caz, s-a înregistrat o unitate rar întâlnită în sectorul agricol: fermierii, cercetătorii și reprezentanții României la Bruxelles au reacționat la unison, cerând și căutând soluții pentru îndreptarea situației. Pentru cultura porumbului, folosirea neonicotinoidelor este de bază, România înregistrând o situație aparte în toată Uniunea Europeană. Iar altceva, la fel de eficace, tehnic și economic, nu există, după cum susțin cercetătorii Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

Marele absent a fost Ministerul Agriculturii.

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.