Planul Național Strategic, în baza căruia se vor aloca subvențiile agricole comunitare până în 2027, în forma în care a fost aprobat de Comisia Europeană, a stârnit nemulțumirea fermierilor reuniți în Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR). Unele condiții de ecomediu nu sunt aplicabile României, astfel că agricultorii vor fi văduviți de o parte din subvenții. Pe de altă parte, asociația s-a dezvoltat atât de mult încât a trecut „pragul” porumbului și acum se adresează tuturor fermierilor, astfel că plănuiește să-și schimbe demunirea în Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.
Ultima ședință a Consiliului Director Asociației APPR – Mândru că sunt fermier, din 19 decembrie, de la București, a avut în prim plan analiza activității din acest an și planurile pentru anul 2023.
„După zece ani de existență, facem bilanțul și constatăm că am evoluat imens și suntem într-o cu totul altă etapă de dezvoltare”, a arătat Nicolae Sitaru, președinte și fondator al APPR, potrivit unui comunicat de presă al asociației. „Este momentul să ne găsim un nume care să reflecte cu adevărat ceea ce facem și cu ceea ce a devenit APPR: o organizație puternică, articulată, prezentă în toată România, o voce reprezentativă pentru întreg sectorul vegetal, dar si pentru domenii conexe. S-a propus astăzi, în ședința de consiliu director lărgit, schimbarea numelui asociației noastre în Forumul APPR, adică Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România. Vom vedea în februarie dacă Adunarea Generală a membrilor va rezona cu această propunere”, a precizat Sitaru.
Organizarea asociației va cunoaște modificări, astfel încât că corespundă noilor cerințe impuse de activitatea APPR. Pe lângă întărirea echipei, asociația și-a propus să deschidă un birou la Bruxelles. APPR va avea și un director adjunct, în persoana Cristinei Cionga, cu vastă experență în politici publice.
„Pentru a fi mai aproape de forurile unde se iau deciziile majore pentru agricultura statelor membre, APPR va avea o prezență permanentă la Bruxelles. Așteptăm noul an cu speranța că lucrurile vor intra pe un făgaș normal în lume, că ne vom întoarce la vremuri mai bune, mai liniștite, mai prospere”, a concluzionat Alina Crețu, directorul executiv al asociației.
PNS nefuncțional
În cele din urmă, cea mai mare problemă a fermierilor s-a dovedit a fi vestea, primită tot pe 19 decembrie, privind normele de ecocondiționalitate pe care trebuie să le îndeplinească în baza noului PNS, proaspăt aprobat de Comisia Europeană. Responsabilii APPR au ținut să precizeze că au fost negocieri intense și argumentate cu Ministerul Agriculturii pentru a răspunde cerințelor de mediu impuse de forul comunitar. Potrivit acestora, ministerul român de resort și-a însușit propunerile fermierilor privind măsurile de mediu, numai că PNS a fost modificat.
„Ecocondiționalitățile nu trebuie să fie aplicate la fel de către toate statele membre, pentru că nu suntem toți la fel. Planul Național Strategic trebuie aplicat pe specificul nostru”, a declarat Theodor Ichim, vicepreședintele APPR. Oficialul a ținut să precizeze că, în aceste condiții, asociația „va veni cu propuneri, cu argumente”, astfel încât să fie îndreptare neregulile din PNS.
„PNS se aplică retroactiv în ceea ce privește condițiile de mediu”, a punctat Ichim, care a atras atenția că documentul se aplică începând cu 2023, pentru că anul agricol a început din 2022. În aceste condiții, este afectată subvenția de 56 euro/ha, pentru aplicarea măsurilor de mediu. „Sunt condiții care, pur și simplu, nu se pot aplica”, susține Ichim.
De altfel, printre principalele „dorințe” pentru anul 2023 ale fermierilor se află tocmai aplicarea funcțională a Planului Național Strategic, alături de recunoașterea Moldovei ca fiind zonă defavorizată din cauza secetei endemice. Potrivit acestui fapt, nu s-au putut accesa fonduri și proiecte cu fonduri eurpene, au susținut fermierii.