România a încărcat în sistem, în data de 30 septembrie, toate răspunsurile la observaţiile Comisiei Europene pe proiectul Planului Naţional Strategic (PNS) 2023-2027, a anunţat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Observațiile Comisiei au fost avansate în martie 2022, dar, până acum, nu s-a dat un răspuns oficial, între timp fiind anunțate mai multe consultări cu potențiali beneficiari. Marea problemă este că banii comunitari pentru agricultură vor putea fi cheltuiți, începând cu 2023, numai în baza acestui Plan, care nici măcar nu este aprobat.
„După ce Planul Naţional Strategic a fost inserat în procedurile tehnice pe care le-a impus Comisia, evident că a fost o serie întreagă de observaţii, care nu au fost puţine. Au fost peste 370 de observaţii, pe care a trebuit să le analizăm împreună cu fermierii şi am aici reprezentanţii structurilor fermierilor, organizaţiilor de fermieri, cărora vreau să le mulţumesc pentru efortul depus, pentru soluţiile propuse, pentru angajarea pur şi simplu alături de echipajul administrativ de la Ministerul Agriculturii, în aşa fel încât să modelăm Planul Naţional Strategic, pentru a putea fi aprobat. Sigur, mai sunt elemente de corectat, dar vă spun, spre satisfacţia mea şi spre mulţumirea pe care am manifestat-o şi o manifest faţă de activitatea în comun pe care am desfăşurat-o în perioada aceasta, pe data de 30 septembrie România a depus, a încărcat în sistem, toate observaţiile pe care le-a avut Comisia vizavi de proiectul Planului Naţional Strategic al ţării”, a declarat Petre Daea, la Gala Fermierilor din România, eveniment organizat de PRIAevents.
El a transmis că a constatat „o înţelegere deplină” din partea comisarului european pe agricultură la solicitările României vizavi de PNS.
„Am fost personal la o întâlnire cu comisarul pe probleme de agricultură pentru a interpreta împreună, în interesul ţării şi în folosul fermierilor, acele măsuri necesare care trebuie să fie prinse în Planul Naţional Strategic. Am putut constata înţelegere deplină la comisar şi am venit în ţară cu răspunsul „da” la solicitările pe care noi le-am avut în echipajul acesta al înţelegerii pe un proiect atât de necesar pentru agricultura ţării”, a adăugat oficialul MADR.
În opinia sa, agricultura României este alimentată 75% din fonduri europene, iar din acest punct de vedere este nevoie de a analiza, folosi şi gestiona cu atenţie banii europeni. Pe de altă parte, ministrul a menţionat că România a făcut salturi deosebite din punct de vedere al randamentelor şi al calităţii producţiilor având aceste resurse financiare de la UE.
„Banii europeni trebuie să fie folosiţi cum se cuvine în agricultură, iar fermierii au făcut dovada aceasta de la integrarea în Uniunea Europeană, prin dibăcia lor, prin gradul lor de preocupare, prin administrarea corectă a celor două fonduri – FEADR şi FEGA. România a făcut salturi deosebite din punct de vedere al randamentelor, din punct de vedere al organizării fermelor, din punct de vedere al calităţii producţiilor şi mai ales din punct de vedere al folosirii terenului. România are la această dată un prag calitativ ridicat. Sunt fermieri foarte bine aşezaţi în spaţiul economic, sunt fermieri de top la nivelul Uniunii Europene, având o dotare care le permite, cum au făcut dovada şi anul acesta, să folosească condiţiile meteo sau să se adapteze la condiţiile meteo, prin viteze de lucru foarte ridicate, care ne dau şansa producţiilor de timp”, a mai spus ministrul Agriculturii.