Acasă MediuDezvoltare Durabila Comisia Europeană „sabotează” produsele pline de zahăr, sare și grăsimi

Comisia Europeană „sabotează” produsele pline de zahăr, sare și grăsimi

de L M

Comisia Europeană a pus gând rău produselor alimentare pline de zahăr, sare sau grăsimi și vrea etichetare cât mai exactă cu privire la aceste elemente. Datele statistice privind sănătatea europenilor au pus pe gânduri autoritățile de la Bruxelles. În luarea deciziei, Comisia a comandat un studiu independent, care trebuie să se finalizeze în mai 2022.

Comisia Europeană intenționează să stabilească „profiluri nutriționale”, adică cantități maxime de nutrienți precum grăsimile, zahărul și/sau sarea din alimente, peste care utilizarea mențiunilor nutriționale sau de sănătate ar fi restricționată sau interzisă, se arată într-o comunicare a Parlamentului European. „De exemplu, cerealele pentru micul dejun care depășesc o limită de zahăr nu își mai pot face publicitate conținutului de fibre sau vitamine”, precizează documentul.

Potrivit PE, Comisia a fost deja însărcinată să stabilească profiluri nutriționale pentru a restricționa promovarea alimentelor bogate în grăsimi, zahăr și/sau sare în temeiul Regulamentului privind mențiunile nutriționale și de sănătate („Regulamentul privind mențiunile”) adoptat în 2006. Acum, în conformitate cu planul de acțiune care însoțește strategia UE „De la fermă la furculiță”, Comisia va prezenta o propunere privind profilurile nutriționale până la sfârșitul anului 2022. Propunerea va face parte dintr-un pachet mai larg de revizuire a legislației UE privind informațiile alimentare furnizate consumatorilor, împreună cu propuneri privind etichetarea nutrițională a ambalajului, etichetarea originii, marcarea datei și etichetarea băuturilor alcoolice.

În același pachet, Comisia intenționează să rezolve și o problemă care derutează producătorii și consumatorii de pe piața plantelor și a produselor din plante; același produs poate fi clasificat atât ca medicament pe bază de plante, cât și ca aliment, în funcție de statul membru în care este vândut. În timp ce majoritatea organizațiilor de consumatori și susținătorii sănătății susțin cu tărie ideea introducerii profilurilor de nutrienți, oponenții avertizează împotriva etichetelor prea simpliste care penalizează  anumite grupuri de alimente și îi determină pe indivizi conștienți de sănătate să le evite. Parlamentul European a subliniat că informațiile despre alimente sunt un instrument puternic în luarea deciziilor de către consumatori.

Datele statistice deloc îmbucurătoare privind sănătatea europenilor au determinat oficialii de la Bruxelles să ia măsuri.

„Dieta europenilor nu este conformă cu recomandările alimentare pentru o alimentație sănătoasă: se estimează că aproape 60 % dintre adulții din UE sunt supraponderali sau obezi; conform unui sondaj Eurostat din ianuarie 2022, 33 % dintre europeni nu mănâncă niciun fruct sau legume zilnic și doar 12 % consumă cele cinci porții recomandate pe zi”, se arată în comunicarea PE. Potrivit acesteia, „problema a câștigat și mai multă atenție în timpul pandemiei, deoarece persoanele care trăiesc cu boli netransmisibile (BNT) se confruntă cu un risc mai mare de a se îmbolnăvi grav de Covid-19. Dietele nesănătoase și aportul excesiv de zahăr, grăsimi și sare sunt strâns legate de BNT, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea și cancerul”, precizează documentul.

În scopul promovării unor diete mai sănătoase, Comisia Europeană s-a angajat în Strategia „De la fermă la furculiță” din mai 2020 să prezinte, până la sfârșitul anului 2022, un set de propuneri de revizuire a normelor UE privind informațiile furnizate consumatorilor; această inițiativă este, de asemenea, în conformitate cu planul său din februarie 2021 pentru combaterea cancerului în Europa. Îmbunătățind informarea consumatorilor, Comisia speră să determine alegeri informate și sănătoase. „Planurile Comisiei includ etichetarea nutrițională obligatorie armonizată în fața ambalajului pentru produsele alimentare, etichetarea obligatorie a listei de ingrediente de pe băuturile alcoolice și stabilirea profilurilor nutriționale pentru a restricționa promovarea alimentelor bogate în sare, zahăr și/sau grăsimi”, precizează documentul.

În august 2021, Comisia a lansat un studiu extern privind impactul aplicării legislației referitoare la informațiile alimentare destinate consumatorilor. Conform planurilor Comisiei, studiul se va desfășura până în mai 2022.

Pachetul de măsuri planificate pentru îmbunătățirea informațiilor consumatorilor conține o altă propunere strâns legată de profilurile nutriționale, și anume privind o schemă armonizată obligatorie de etichetare nutrițională a ambalajului, care să le permită consumatorilor să facă alegeri alimentare care să țină cont de sănătate. În absența unui sistem la nivelul UE , unele state membre și-au adoptat propriile lor, cum ar fi „Scor nutritiv” în Belgia, Germania, Spania și Franța; „Nutrinform” în Italia și simbolul „Gaura cheii” în Danemarca, Lituania și Suedia.

Profilurile de nutrienți reprezintă cantități maxime de nutrienți precum grăsimile, zahărul și sarea, peste care mențiunile nutriționale și de sănătate ar fi restricționate sau interzise, precizează documentul.

Stabilirea unor astfel de cerințe de etichetare ar genera probabil un cost pentru operatorii din sectorul alimentar, inclusiv pentru exportatorii din afara UE care aduc alimente în Uniune. În mod similar, ar putea exista costuri suplimentare de executare pentru administrațiile publice ale statelor membre. Pe de altă parte, măsurile armonizate la nivelul UE ar putea simplifica conformitatea pentru operatorii care sunt activi pe mai multe piețe naționale și ar putea stabili condiții de concurență echitabile.

Comisia a solicitat EFSA (n.r. – Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) consiliere științifică pentru a sprijini dezvoltarea unui sistem la nivelul UE. Consultarea publică a EFSA cu privire la proiectul de aviz s-a încheiat în ianuarie 2022, iar avizul științific al EFSA a fost publicat la 19 aprilie 2022. În avizul său, EFSA concluzionează, printre altele, că scăderea aportului de energie este importantă pentru populațiile europene, în timp ce aportul de fibre și potasiu este important. Mai mult, aportul de fier, calciu, vitamina D, folat și iod s-a dovedit a fi inadecvat în anumite subpopulații. În avizul său, EFSA a luat în considerare și avizul său privind zaharurile alimentare, adoptat la sfârșitul lunii februarie 2022.

Pandemia a afectat sănătatea mentală și fizică a oamenilor: un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind Covid-19 și bunăstare, care acoperă primele 12 până la 15 luni ale pandemiei, a remarcat că mai multe persoane au adoptat comportamente mai degrabă nesănătoase decât sănătoase: 31 % dintre oameni s-au îngrășat, iar 12 % au raportat că au consumat mai mult alcool. Pe de altă parte, 22 % au spus că au mai mult timp pentru exerciții fizice.

Deși legumele sunt în general considerate benefice pentru sănătate, un aport ridicat de legume în sine ar putea să nu fie suficient pentru a reduce riscul de boli de inimă, după cum a constatat recent un studiu amplu pe 400.000 de oameni, arată comunicarea PE.

Consumul unei diete echilibrate, nutritive și menținerea unei greutăți sănătoase sunt o parte importantă a menținerii sănătății bune și a reducerii riscului de boli majore, inclusiv unele tipuri de cancer. Potrivit unui algoritm dezvoltat de cercetătorii norvegieni, un bărbat european de vârstă mijlocie ar putea trăi cu până la 12 ani mai mult cu o dietă „optimă” și ar putea câștiga până la șase ani de viață cu o dietă „abordată de fezabilitate”. În studiul de modelare, o „dietă optimă” a fost caracterizată printr-un aport substanțial mai mare decât o dietă tipică de cereale integrale, leguminoase, pește, fructe, legume și a inclus o mână de nuci, reducând în același timp carnea roșie și procesată, îndulcită cu zahăr. După cum notează studiul, rezultatele indică faptul că „pentru persoanele cu o dietă tipic occidentală, schimbările alimentare susținute la orice vârstă pot oferi beneficii substanțiale pentru sănătate”, deși se preconizează că câștigurile vor fi mai mari cu cât schimbările alimentare sunt inițiate mai devreme în viață, completează documentul.

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.