Ministerul Agriculturii a fost mandatat să depună toate diligenţele necesare pentru menţinerea activităţii fabricii de zahăr de la Luduş. Înaltul oficial nu a dat detalii despre cum s-ar putea realiza acest lucru, ceea ce înseamnă că o răscumpărare a fabricii nu este exclusă. În România mai există o singură fabrică de zahăr care ar putea ajunge în situație de monopol dacă fabrica de la Luduș se închide.
„Am fost mandatat de Guvernul României să depunem toate diligenţele necesare pentru menţinerea activităţii fabricii de zahăr de la Luduş, o companie românească, dar deţinută de un grup francez internaţional, care a luat decizia în 2021 să încheie activitatea de producţie a zahărului în România”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, miercuri, după ședința de Guvern.
„Fabrica este funcţională şi ar fi păcat să fie dezmembrată şi activitatea de acolo să înceteze. De aceea, la nivel guvernamental, trebuie să depunem toate eforturile şi să menţinem activitatea, să menţinem salariaţii şi să păstrăm acele locuri de muncă. De cealaltă parte, aveam foarte mulţi fermieri din zona respectivă care aveau contracte în trecut cu fabrica de zahăr Luduş, care s-au dotat cu echipamente specifice activităţii de producţie a sfeclei de zahăr, iar statul român a investit sume considerabile, atât din fonduri europene, cât şi naţionale, în sprijinirea acestor fermieri”, a precizat Chesnoiu.
Potrivit acestuia, după anul 2017, lucrurile la nivel european s-au schimbat odată cu eliminarea cotelor minime obligatorii de zahăr. „De acolo preţurile au devenit libere şi, din păcate, au apărut disproporţionalităţi între fermierii din alte state şi cei din ţara noastră. Trebuie să-i menţinem în activitate, trebuie să reechilibrăm balanţa comercială, pentru că este foarte important să producem în România şi în sectoarele în care avem potenţial. Este mare păcat să nu o facem”, a mai spus şeful de la Agricultură.
„Este o oportunitate pe care România o are şi poate profita de ea şi evident că suntem dispuşi la acest angajament guvernamental de a interveni într-un domeniu în care avem potenţial. Asigurăm din producţia internă doar 25% din necesar şi nu am văzut să fie vreo criză până acum, dar în dorinţa noastră de a stimula producţia internă, producţia românească şi de a nu fi dependenţi doar de un singur producător pe piaţa din România, vom face tot ceea ce ţine de noi, de Guvernul României, să putem să menţinem în activitate această importantă companie”, a arătat ministrul Agriculturii.
În şedinţa Guvernului din 4 mai 2022, a fost aprobat un Memorandum prin care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este mandatat în demararea negocierilor pentru menţinerea activităţii fabricii de zahăr de la Luduş – SC Tereos RO SA.
Potrivit documentului, eliminarea cotelor de producție de zahăr, de la 1 octombrie 2017, a dus la închiderea mai multor fabrici de zahăr, atât în statele membre ale Uniunii Europene, cât și la nivel național. În România, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a diminuat după eliminarea cotelor de producție de zahăr, producând efecte și asupra fabricilor de zahar, fiind închise o mare parte dintre acestea, precizează Memorandumul.
Astfel, din cele 4 fabrici care au funcționat până în anul 2017, 3 fabrici au fost închise, respectiv Zahărul Oradea în anul 2017, Antrepriza Zahăr Bod în anul 2020, precum și Tereos Ro în anul 2021. În 2022, funcționează o singură fabrică, Agrana România, cu două sucursale, cea de la Roman, județul Neamț, care procesează sfeclă de zahăr, și cea de la Buzău, care prelucrează zahăr brut din trestie din import.
Închiderea unităților de procesare a generat abandonarea cultivării sfeclei de zahăr de către cultivatorii din zona fabricilor, care au investit în mașini/utilaje specifice acestei culturi. Ulterior, aceste utilaje și-au pierdut utilitatea.
„În consecință, dacă la nivelul anului 2017, în țara noastră existau peste 1.400 de cultivatori de sfeclă de zahăr, în anul 2021, aceștia au rămas în jur de 453 cultivatori, iar, în prezent, mai există un număr de 160 cultivatori care au încheiat contracte cu Agrana România”, arată documentul.
Cât privește producția autohtonă de zahăr, până anul trecut, asigura aproximativ 25% din consum, în condițiile în care necesarul la nivel național este de 500.000 de tone annual. Restul se aduce din import.
De aceea, încetarea activității unor fabrici de zahăr din România și creșterea costurilor de producție (creșterea costurilor la energie și gaze) ar face ca „Agrana România să fie singura fabrică producătoare de zahăr la nivel național, aspect care poate genera impunerea de monopol asupra prețului de comercializare a zahărului, fapt care poate genera o creștere artificială a prețului la zahăr”, susține Memorandumul. Pe de altă parte, redeschiderea fabricii de zahăr de la Luduș, a lui Tereos Ro, ar asigura menținerea unei concurențe pe piața internă a zahărului, „ceea ce reprezintă un obiectiv strategic necesar a fi îndeplinit la nivel guvernamental pentru a se putea preîntâmpina manifestarea unui asemenea risc”, arată concluziile documentului.
În situația actuală nu se va putea asigura acel procent de 25% din necesarul de consum de zahăr anual al României, iar în contextul geo-politic actual, războiul din Ucraina are un impact negativ asupra exporturilor de zahăr realizate din Ucraina către România. Iar înlocuirea sau suplimentarea importurilor de zahăr genereaza costuri suplimentare consistente la bugetul de stat și implicit apariția unor dezechilibre bugetare. Pe de altă parte, vor fi afectați și producătorii de sfeclă de zahăr, care ar putea dispărea pentru că nu mai au piață de desfacere. Și vom asista și la apariția unui proces de concediere colectivă care va avea un impact social major asupra salariaților din fabrică, în contextul pierderii locurilor de muncă.