Producătorii de sfeclă de zahăr au cerut ajutorul autorităților pentru că sunt în pragul de a rămâne fără piață de desfacere. Una din cele două fabrici de zahăr ce mai există în România a anunțat că se pregătește de închidere, astfel că fermierii nu mai au unde vânde sfecla de zahăr. După 1990, industria zahărului a cunoscut un declin puternic, iar cele două fabrici ce mai există au acționariat străin.
Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a avut luni, 28 martie, o discuţie în format online cu reprezentanţii sectorului sfeclă de zahăr.
„Dialogul cu fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr şi cu reprezentanţi ai Patronatului Zahărului şi ai Federaţiei Cultivatorilor de Zahăr a avut loc în contextul deciziei Grupului Tereos, care deţine una dintre ultimele două fabrici de procesare a zahărului din sfeclă din România, de a închide fabrica situată în Luduş, judeţul Mureş, ce funcţionează de peste 60 de ani”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii.
Pe parcursul discuţiei, ministrul a transmis că situaţia fabricii din Luduş este în atenţia sa şi a echipei de specialişti de la MADR, încă de când a fost anunţată intenţia de a închide fabrica, la începutul anului 2022.
„Am purtat deja discuţii cu omologul meu din Franţa, Julien Denormandie, cu privire la această problemă. Săptămâna trecută i-am trimis o scrisoare oficială ministrului francez al Agriculturii prin care i-am adresat rugămintea de a ne comunica dacă reprezentanţii Grupului Tereos sunt deschişi pentru a purta un dialog constructiv. Intenţia noastră este de a menţine integritatea fizică a fabricii de la Luduş în vederea continuării activităţii de către alţi potenţiali investitori sau direct de către fermierii interesaţi”, a declarat ministrul Chesnoiu.
Reprezentanţii fermierilor care cultivă sfecla de zahăr au solicitat sprijinul ministrului pentru a identifica o soluţie, astfel încât să poată menţine această cultură. În Transilvania se regăsesc circa 500 cultivatori din zona fabricii, care au investit în maşini şi utilaje, specifice cultivării şi recoltării sfeclei de zahăr. De asemenea, cultura sfeclei de zahăr joacă un rol important în stabilirea asolamentelor în vederea rotaţiei culturilor, cu impact favorabil major pentru mediu.
Ministrul Chesnoiu a afirmat, la finalul întâlnirii cu reprezentanţii sectorului sfeclei de zahăr, că doreşte să menţină un dialog deschis cu aceştia, asigurându-i, totodată, de toată implicarea sa în identificarea unei soluţii potrivite pentru activitatea lor.
De asemenea, în cursul lunii aprilie, ministrul se va afla în zona Transilvaniei şi va efectua o vizită la fabrica de zahăr de la Luduş.
Cultura sfeclei de zahăr este destul de profitabilă, având în vedere subvențiile de care beneficiază. Astfel, raportat la anul 2021, pentru cultura de sfeclă de zahăr s-au acordat 1098,43 euro/ha, susține comunicatul. Pe de altă parte, și procesarea sfeclei a avut parte de subvenții comunitare însemnate, dar în sens invers. Mai exact, procesatorii au primit bani ca să renunțe la producție, ceea ce a dus la închiderea multor fabrici.