Acasă Stiri economiceBanci & Asigurari Problema îngrășămintelor chimice

Problema îngrășămintelor chimice

de L M

Autoritățile, și de la București, și de la Bruxelles, susțin că nu este nicio problemă cu asigurarea hranei pentru populație, mai ales în noile condiții de război de la granițele României. Pe de altă parte, producătorii agricoli își arată îngrijorarea cu privire la recoltele viitoare, pentru că criza energetică, amplificată extrem de războiul din Ucraina, pune mari probleme cu aprovizionarea inputurilor necesare. Iar cea mai mare este asigurarea îngrășămintelor chimice, din cauza prețului aberant de mare la gaze naturale, materia primă pentru îngrășăminte. La noi, Azomureș ar rezolva în mare măsură această problemă, dar este nevoie de sprijinul statului; fermierii sprijină propunerea Azomureș.

Cea mai mare problemă pentru producția de îngrășăminte chimice o reprezintă prețul mare al gazelor naturale, a declarat Harri Kiiski, CEO al Azomureş, miercuri, în cadul o mesei rotunde cu tema „Securitatea alimentară şi implicaţiile războiului din Ucraina pentru România şi Europa”, organizată de publicația Profitul Agricol și Azomureș. Combinatul de la Târgu Mureș și-a sistat activitatea din decembrie 2021, desfășurând numai activități de reparații și mentenanță, dar care sunt consumatoare de energie, după cum spun oficialii Azomureș.

„Nu este o surpriză. Din septembrie anul trecut a început să crească prețul gazului în mod accentuat”, a spus Kiiski, care a precizat că primele combinate închise din cauza prețului gazului au fost cele din Marea Britanie. „Săptămâna aceasta, prețul a ajuns la 348 euro/MWh. Aceste costuri cu gazele naturale nu vor permite să se producă îngrășăminte la nivel european. Ar trebui să vindem îngrășămintele  cu 2000 euro/tonă. Cel mai mult, a fost de 300 euro/tonă”, a spus CEO Azomureș.

Potrivit acestuia, situația internațională nu este de natură să liniștească piața îngrășămintelor chimice, ceea ce pune presiune pe aprovizionarea cu fertilizanți a fermierilor, nu numai români. Iar lipsa lor duce la recolte mai mici. „ONU a estimat săptămâna trecută că 45 de milioane de oameni se vor confrunta cu foametea, în țări cu importuri mari de grâu, precum Egipt sau Indonezia”, a avertizat Kiiski. „Vom supraviețui acestei crize, dar trebuie să luăm măsuri de siguranță. Acum trebuie să ne gândim la iarna următoare”, a susținut oficialul Azomureș.

Șeful combinatului de la Târgu Mureș a declarat că, pentru a putea reporni producția, este nevoie de sprijin din partea statului român. „Ce se poate face? Sunt anumite condiții ce trebuie respectate și Guvernul nu are o mână liberă să aloce ajutor de stat”, a spus Kiinski, referindu-se la legislația comunitară extrem de limitativă privind subvenționarea companiilor. „Bulgaria alocă 58 de euro/MWh subvenție. Dacă un stat membru poate să aloce subvenții, poate și altul”, susține Kiinski, care a adăugat că ar fi necesară și intervenția statului în ceea ce privește costurile generate de certificatele de emisie de gaze cu efect de seră (n.r. – CO2).

Susținere din partea fermierilor

„Susținem orice măsură pe care statul o ia pentru redeschiderea combinatului Azomureș și cel puțin a încă unu combinat”, a declarat Florentin Bercu, directorul executiv al UNCSV (Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal). Bercu susține că ar trebui instituită și o subvenție pe tona de fertilizant cumpărată de fermierii români și utilizată în producția agricolă. De altfel, toți fermierii prezenți la masa rotundă au susținut necesitatea susținerii din partea statului a producerii de îngrășăminte chimice, dar care să ajugă la agricultorii români, nu la export.

Comisia Europeană analizează

Politica Uniunii Europene în ceea ce privește susținerea fermierilor loviți de criza fertilizanților, prin prisma prețurilor exorbitante la gaze naturale, nu diferă de ceea ce a aplicat până acum. Comisia Europeană pleacă de la ideea că Uniunea dispune de suficiente rezerve alimentare, UE fiind un exportator net de produse agroalimentare.

„A fost astăzi o reuniune a grupului privind planul de contingenţă în situaţii de criză. Comisia a venit luni şi ne-a spus că nu e niciun pericol de lipsă de produse alimentare pe piaţa europeană, pentru că stocurile arată că sunt peste 30 de milioane de tone de hrană în statele membre. Totuşi, războiul a afectat aceste stocuri, pentru că la Marea Neagră sunt peste 10 milioane de tone de cereale blocate care nu pot fi puse în circulaţie”, a declarat Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii și ministru plenipotenţiar în cadrul Reprezentanţei României la Uniunea Europeană (UE).

„Războiul tinde să se adauge crizei energetice şi creşterii preţurilor la importuri, mai ales la îngrăşăminte. În acest sens, Comisia Europeană va prezenta în circa două săptămâni o comunicare privind preţurile la energie care, sigur, implică şi producţia de îngrăşăminte care este mare consumatoare de energie şi mai ales de gaz. Ucraina şi Rusia sunt mari producătoare de produse agroalimentare, de cereale în primul rând, dar sunt şi foarte mari producători de îngrăşăminte şi de aici dificultăţi suplimentare pentru producătorii europeni”, a spus Irimescu.

Potrivit demnitarului, al nivelul structurilor de conducere de la Bruxelles sunt divergențe puternice în privința aplicării Green Deal în termenii aprobați. Potrivit acestuia, dar și a fermierilor, măsurile stabilite prin Green Deal ar avea drept consecință reducerea producțiilor de alimente. Cel mai de neînțeles este vicepreședintele executiv al Comisie Europene, Frans Timmermans, coordonatorul Green Deal, care și-a schimbat optica privind utilizarea cărbunelui pentru producția de energie electrică, dar care nu renunță la nimic în cazul agriculturii.

De la Ministerul Agriculturii a venit un nou mesaj privind stocurile suficiente de cereale pentru asigurarea necesarului de consum la nivel național, la care se adaugă și monitorizarea situației.

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.