Acasă Stiri economiceBanci & Asigurari PNS în consultări chiar și fără reguli comunitare

PNS în consultări chiar și fără reguli comunitare

de L M

Ministerul Agriculturii a trecut la consultări pentru elaborarea Planului Național Strategic (PNS), dar forma definitivă tot nu poate fi creionată, pentru că regulamentele comunitare nu sunt încă gata. Împărțeala banilor este oarecum cunoscută, cele mai controversate alocări fiind știute, precum cele pentru ecoscheme. Nu este definitivată varianta pe care va merge statul român în ceea ce privește plățile directe, dar modelul luat în calcul la cosultări a rămas cel prin care 10% din fonduri vor fi redistribuite, astfel că nivelul subvențiilor nu va fi modificat fundamental, așa cum plănuise inițial Comisia Europeană.

„Pentru că paradigma Politicii Agricole Comune s-a schimbat radical cu această strategie Green Deal şi cu cele două strategii subsecvente „Farm to Fork şi Biodiversitate”, pentru că s-a dorit o reformă majoră, cel puţin din perspectiva eligibilităţii şi, anume – se trece de la conformitatea plăţilor la performanţa utilizării fondurilor, din cauza crizei Covid, s-au întârziat foarte mult negocierile pe regulamente la nivelul instituţiilor europene. (…) Din Parlamentul European au venit foarte multe lucruri legate de ambiţiile de mediu şi climă. De aceea, negocierile au fost foarte dure şi au întârziat. Înseamnă că regulamentele de bază, pe baza cărora se scriu regulamentele secundare, pe baza cărora definitivăm noi Programul Naţional Strategic, sunt aşteptate cel mai devreme în 10 decembrie 2021”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, vineri, într-o conferință de presă.

„Asta înseamnă că, în paralel, statele membre elaborează Programul Naţional Strategic, comisia dezvoltă aplicaţia IT în care trebuie elaborat şi apoi transmit Programul Naţional Strategic, iar noi, aici, în toată luna noiembrie, împreună cu mediul asociativ, lucrăm la consultări”, a menţionat Oros.

Demnitarul a ținut să atragă atenția că, la aceste consultări, „sunt 12 grupuri de lucru, 160 de entităţi, de asociaţii care participă – şi sunt programate 17 întâlniri cu aceste grupuri de lucru”. „Toate acele 160 de entităţi care intră în grupurile de lucru au fost stabilite la începutul anului trecut şi erau acele entităţi care au dorit”, a mai spus Adrian Oros. Ministrul a fost acuzat că face consultări cu organizații „de casă”, nereprezentative, astfel că precizările făcute au avut menirea de a arăta care este situația din perspectiva sa.

Elaborarea PNS pleacă de la faptul că bugetul pentru agricultură este diminuat faţă de perioada 2014-2020 „din trei motive: Brexitul, o contribuţie diminuată şi două alocări mai importante: pentru apărare şi pentru coeziune socială”, a spus Oros.

„Ca atare, bugetul alocat Politicii Agricole Comune a fost diminuat pentru toate statele. România are pentru această perioadă 2021- 2027 suma de 21,65 miliarde euro cu următoarea componentă: Pilonul I – 13,6 miliarde euro, pentru măsurile de piaţă – 363 milioane de euro, pentru dezvoltare rurală Pilonul II – 6,9 miliarde euro, la care s-a adăugat această facilitate Next Generation în valoare de 700 milioane euro pentru că în această jumătate finală a anului 2021 am lansat deja programe şi măsuri de 3,2 miliarde euro, restul de 3 miliarde fiind plăţi directe – pentru ceea ce discutăm ca PNS 2023-2027 au mai rămas 15,9 miliarde euro. Structura este următoarea: plăţile directe 9,98 miliarde euro, bugetul de intervenţii sectoriale – 0,26 miliarde euro, iar bugetul de dezvoltare rurală – 5,6 miliarde euro”, a adăugat ministrul Agriculturii.

În ceea ce priveşte alocările care au fost simulate ţinând cont de regulamente existente, cei mai mulți bani se vor duce către plata de bază (SAPS), 4,69 miliarde de euro (47% din buget), ecoschemele vor beneficia de 2,495 miliarde de euro (25%), plățile redistribuite (10%, adică 998 milioane de euro), plățile cuplate (1,497 miliarde de euro, adică 15%), pentru tinerii fermieri 100 milioane de euro (1%), iar transferul către Pilonul 2 (finanțate instalare tineri fermieri) reprezintă 2% din buget (199,478 milioane de euro). În total, este vorba de 9,982 miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. Mai sunt intervenții sectoriale, cele referitoare la domeniul vitivinicol (229,2 milioane de euro) și cel apicol (30,4 milioane de euro).

Totodată, Adrian Oros a subliniat că, pentru Pilonul II, 35% se duc către măsurile de mediu, climă, respectiv bunăstarea animalelor, iar la programul Leader ajung 10% (minim era 5%).

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.