Acasă MediuDezvoltare Durabila Românii nu prea mai aruncă mâncarea

Românii nu prea mai aruncă mâncarea

de L M

Românii au redus simțitor risipa alimentară, astfel că ținta asumată pentru 2030 este foarte probabil să fie atinsă, au arătat experții Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucureşti. Acțiunile de conștientizare a populației, dar mai ales prețurile din ce în ce mai mari, au făcut ca românii să fie mai chibzuiți cu cumpărăturile, așa că nici nu mai au prea multă mâncare de aruncat. Chiar și cu reduceri substanțiale, cel mai „risipit” aliment este pâinea.

„Nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban la nivelul anului 2016 a rezultat a fi de 10,43%, un nivel mai moderat decât cel publicat prin barometrele europene, dar nu din cauză că barometrele europene sunt de altă părere ci pentru că nivelul de consum mediu al României era de sub 15%. Acestea erau pragurile de 15- 30 – 50% şi erau praguri generate de comportamentul specific din societăţile dezvoltate din zona europeană. Dau exemplul consumatorului englez, din Marea Britanie, care are un nivel de risipă apreciată în barometre de peste 30%”, a declarat Sorin Iorga, specialist în IBA Bucureşti, miercuri, în cadrul evenimentului online dedicat Zilei internaţionale a conştientizării asupra risipei şi deşeurilor alimentare, care se desfăşoară în cadrul campaniei: „Şi tu poţi proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente”.

„Pentru 2020, nivelul mediu al risipei alimentare ne-a ieşit la 6,5%. Putem să ne felicităm într-adevăr: consumatorul român pare să fie mai moderat în obiceiurile sale de consum, de achiziţie, pentru că până la urmă risipa este o discrepanţă între achiziţia de alimente şi consumul efectiv, şi rămâne acel surplus”, a spus Iorga.

Specificitatea anului 2020 se pare că nu a afectat prea mult rezultatele studiului privind risipa alimentară , reducerea fiind una semnificativă, susține expertul.

„Pe baza datelor din 2016 şi 2020 am generat o curbă de evoluţie, am făcut un raport de evoluţie a consumului şi acestea sunt cifrele: 2024 – 4,05%, 2028 – 2,52%, 2030 – 2,05%. Dacă aşa stau lucrurile, prin simpla continuare a obiceiurilor, a campaniilor şi a politicilor actuale ne vom atinge cu brio obiectivul din 2030 de reducere cu 50% a risipei. Este posibil să fie absolut pertinent şi am încredere că aceste lucruri se vor întâmpla, nu neapărat că avem consumatori mai educaţi, nu neapărat că avem campanii deosebit de puternice (…) dar trebuie să ţinem cont că mâncarea începe să coste tot mai mult în România. Din studiile făcute am văzut că acele alimente mai scumpe se risipesc mai greu şi coşul zilnic devine tot mai scump. Încet-încet devenim tot mai conştienţi cu cel îl umplem şi cât ne costă. Cifrele obţinute ne arată o tendinţă spre moderare a comportamentului risipitor în România”, a explicat Sorin Iorga.

În cadrul studiilor a fost creionat şi un profil al consumatorului român cu cel mai riscant comportament risipitor în România, adulţii tineri cu salarii mari ocupând primul loc.

Studiul prezentat a avut drept scop previzionarea unor indicatori de risipă alimentară în perspectiva anului 2030, ca şi a unor cauze generatoare de comportament risipitor în rândul populaţiei urbane din România.

MADR şi IBA Bucureşti au organizat miercuri un eveniment online dedicat Zilei internaţionale a conştientizării asupra risipei şi deşeurilor alimentare, care se desfăşoară în cadrul campaniei: „Şi tu poţi proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente”.

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.