Acasă Focus Agricol Bani puțini pentru zootehnie

Bani puțini pentru zootehnie

de Focus Agricol

Banii pentru susținerea zootehniei s-au împuținat, bugetul de stat nemaiavând resurse pentru creșterea animalelor. Pe de altă parte, autoritățile au încercat să suplinească acest lucru cu alocarea unor sume mai mari din fonduri europene pentru susținerea acestui sector. Iar românii consumă carne de miel numai de Paște, astfel că exportul este modul în care ciobanii își pot valorifica animalele, este concluzia participanților la dezbaterea online cu tema „Industria cărnii, între realităţile româneşti şi provocările europene”.

„În bugetul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) de tranziţie am pus 350 milioane euro din 760 milioane euro pentru zootehnie. De aici se pot finanţa inclusiv fermele de reproducţie”, a declarat ministrul Adrian Oros, ministrul Agriculturii, la dezbatere.

„Noi, în paralel, sigur că negociem şi în Programul Naţional de Rezilienţă şi Relansare (PNRR). Este unul dintre proiectele cu care negociem cu Comisia Europeană, dar nu ştim care va fi rezultatul negocierilor, câte dintre proiecte, pentru că fiecare minister ne-am dus cu mai multe proiecte. Noi avem proiectul pe care îl considerăm principal, cel legat de irigaţii, de gestionarea apei, dar avem şi acea reţea de depozite pentru produse româneşti – şi avem depus şi proiectul privind reproducţia la porci, relansarea creşterii porcului. Sigur, l-am legat şi de eradicarea pestei porcine africane, pentru că nu poţi să te duci să ceri la Comisia Europeană bani pentru reproducţie şi, în acelaşi timp, ţara este plină de pestă porcină africană. În proiect am menţionat că, pe de o parte, vom relansa creşterea porcului prin stimularea reproducţiei în ţară dar, în acelaşi timp, prin înăsprirea regulilor de biosecuritate, ca să reuşim să controlăm această boală. Deci, avem două tentative de finanţare, una prin PNRR, care este în negociere şi cealaltă care este foarte clară în programul naţional de tranziţie unde sunt sume pentru zootehnie – 350 milioane euro în următorii doi ani”, a menţionat Adrian Oros, informează Agerpres.

Ministrul Agriculturii a subliniat că bugetul pentru anul acesta a permis să fie continuate toate schemele de sprijin, toate măsurile din bugetul naţional, dar „la o intensitate mai redusă, iar în cazul ajutorului naţional tranzitoriu s-a ajuns undeva la 50-55% din intensitatea de sprijin pentru anul trecut”.

„Împreună cu asociaţiile am decis cum anume să împărţim aceşti bani pe care îi aveam la dispoziţie. Singura modificare pe care am făcut-o – şi care a fost la cererea crescătorilor de bovine – a fost aceea să nu ne mai raportăm la acea dată istorică şi să facem ca banii să ajungă la fermierii care acum au animale în gospodării. De aceea, ajutorul naţional tranzitoriu în cazul bovinelor pare foarte mic, este foarte mic, în schimb restul banilor îi orientăm într-o schemă de sprijin de Covid, în aşa fel încât banii să ajungă la fermieri care acum au numărul de animale real, de acum, nu la data din 2013”, a mai spus ministrul.

Potrivit demnitarului, atât în domeniul vegetal, cât şi în cel zootehnic sumele sunt considerabil mai mici decât anul trecut. „Sigur, speranţa mea este ca la rectificare să reuşim să mai adăugăm nişte sume. Anul trecut am pornit cu un buget mult mai mic şi la ambele rectificări am avut şansa, noi, cei de la Ministerul Agriculturii, să primim sume consistente”, a completat ministrul Agriculturii.

Mielul românesc, bun de export

„Exportul României este anual salvat de agricultură, mai ales prin cereale, animalele vii, tutun şi produse din tutun”, a declarat Mary Pană, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP).

„Activitatea de creştere a ovinelor este tradiţie la noi, de generaţii întregi. (…) Avem 135 de abatoare, deci o infrastructură puternică: 22 de abatoare mici, 6 centre de sacrificare, plus numeroase puncte de sacrificare, infrastructură puternică care ne va ajuta să creştem în producţia de carcasă de oaie. Anul trecut am exportat peste 3.000 de tone carcasă, mai ales spre India, Kuwait, Kosovo, Macedonia, Iran şi Albania. Din punct de vedere al exportului de animale vii, mă refer mai ales la ovine, începând cu februarie anul acesta au plecat din port aproximativ câte 50.000 de capete pe săptămână, mai ales către Iordania şi Emirate, dar şi în Italia şi spre Franţa în perioada Sărbătorilor Pascale catolice. Exportul este principala valorizare a mielului naţional pentru că la noi consumul este sezonier, doar de Paşte”, a menţionat Mary Pană, la dezbaterea online cu tema „Industria cărnii, între realităţile româneşti şi provocările europene”, precizează Agerpres.

Aceasta a subliniat că „problema cea mai mare este că în momentul în care se întâmplă un dezastru în transportul animalelor, România devine ţinta presei internaţionale şi se menţine acolo mult timp”.

„Pentru a ne proteja activitatea de creştere a oilor şi pentru că românul iubeşte animalele şi le protejează, pentru a ne proteja tradiţia de producţie, am acceptat o lege dură, care impune condiţii speciale pe timpul transportului către ţările terţe şi pot să spun cu mândrie că suntem primul stat membru care are o astfel de lege. Mai mult, datorită ultimelor evenimente ne-am strâns, împreună cu ONG-urile, am lucrat şi am înaintat un proiect de plan de contingenţă pentru dezastre în timpul transportului către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară. Bineînţeles, vorbesc de un draft. Aşteptăm să se facă un grup de lucru, să definitivăm documentul respectiv şi să trimitem spre Bruxelles. Deja în forma de draft a fost trimis către grupul de anchetă pe transport animale vii, unde avem şi noi în comisie doi eurodeputaţi. Pentru că am fost informaţi de aceştia că sunt anumite voci ostile contra României – iată că pe lângă o lege, România a făcut şi un plan de contingenţă, care sperăm că va fi model pentru toate statele membre ţinând cont de faptul că la nivelul Comisiei Europene nu s-a gândit un asemenea plan de contingenţă”, a mai spus preşedintele ACEBOP.

România a ajuns în centrul atenției din cauza naufragiului în portul Midia a navei Queen Hind, sub pavilion Palauși cu echipaj sirian. La bordul navei erau 14.600 de oi; aproape toate au murit.

 

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.