Acasă Focus Agricol Buget la Agricultură fără bani de despăgubiri

Buget la Agricultură fără bani de despăgubiri

de M G

Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii a fost votat în comisiile de specialitate din Parlament, dar fără banii pentru despăgubirile la secetă, chiar dacă PSD înregistrase o victorie de etapă în cadrul ultimei ședinte a Comisie pentru Agricultură din Camera Deputaților. Din nou, alocările pentru fermieri au fost subiect de dispută politică și reproșuri de fiecare parte, puterea și opoziția arătând că cealaltă parte este vinovată de situația agriculturii lovită de secetă. Cel care pus „punctul de i” a fost deputatul Varijan Pambuccian, care nu a votat pentru alocarea de bani pentru despăgubiri, cu o explicație logică: perpetuarea despăgubirilor de la stat nu încurajează măsurile de combatere a secetei.

Agricultura va avea parte de un buget de 26 miliarde de lei în 2021, cu 9,4% mai mare față de execuția bugetară de anul trecut. Din această sumă, 1,25 miliarde de lei sunt destinați subvențiilor, ajutoare de stat și de minimis. Pentru plata salariilor este nevoie de 674 milioane de lei. De remarcat este faptul că 350 milioane de lei sunt pentru finanțarea investițiilor din Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații, adică o creștere de 17,8% față de realizările anului trecut. Interesant este că peste 207 milioane de lei sunt alocate pentru realizarea Recensământului general agricol în anul 2021. Totuși, recensământul populației a fost amânat pentru anul viitor. Alte 172,5 milioane de lei vor susține funcționarea sistemului antigrindină, ceea ce înseamnă cu 20,8% față de anul trecut.

Cea mai consistentă sumă, 21,917 miliarde de lei, este destinată proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă, aferentă cadrului financiar 2014-2020. Este o creștere de aproximativ 20% față de realizările anului anterior. Banii sunt pentru implementarea POPAM 2014-2020, PNDR 2014-2020, subvențiile 2021, dar și achitarea plăților directe aferente anului 2020, care au termen până la 30.06.2021, la care se adaugă susținerea măsurilor de piață.

„Creșterea semnificativă față de realizările anului anterior este datorată necesității accesării sumelor suplimentare puse la dispoziție de către CE în cadrul perioadei de tranziție 2021-2022, sume destinate atât PNDR 2014-2020 cât și schemelor de plăți directe din FEGA, valoarea totală suplimentară alocată fiind de aproximativ 6,5 miliarde de euro”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Bugetul Ministerului Agriculturii se bazează și pe 59 milioane de lei. Astfel, 35 milioane de lei vor fi folosite pentru realizarea proiectelor de amenajamente pastorale și pentru monitorizarea sol-vegetație de către oficiile de studii pedologice din cadrul Ministerului Agriculturii. Celelalte 24 milioane de lei ajung la Agenția Domeniilor Statului pentru cadastrarea terenurilor.

Contre pe banii de despăgubiri

Cum era de așteptat, PSD a introdus un amendament privind alocarea a un miliard de lei pentru plata despăgubirilor la pagubele produse de secetă culturilor din primăvara 2020. A venit și cu precizări privind sursele de finanțare, în special fondul de rezervă al Guvernului și economii făcute de Ministerul Finanțelor Publice. De altfel, nealocarea de despăgubiri, promise de PNL anul trecut, au devenit un subiect de atac al PSD la adresa PNL.

Adrian Chesnoiu, președintele PSD al Comisie pentru Agricultură din Camera Deputaților, a acuzat puterea că ignoră problemele fermierilor, iar măsurile alternative prezentate de ministrul Agriculturii nu sunt de ajutor pentru agricultori, pentru că ori se referă la subvențiile fermierilor, deci sunt banii lor, ori sunt măsuri pentru care nu există legi.

Replica a venit de la deputatul PNL Emil Dumitru, care a atras atenția că, în iunie 2018, 440 milioane de euro din PNDR 2014-2020 au fost direcționate către alte măsuri în loc să fie constituit fondul mutual, care ar fi asigurat despăgubirile pentru agricultori. Iar acest lucru a fost făcut pe vremea când directorul general al AFIR, care administrează fondurile din PNDR, era chiar Adrian Chesnoiu. Motiv de alte contre între cele două părți.

În cele din urmă, ministrul a ales calea sincerității, declarând în plenul comisiilor reunite: „nu sunt bani”.

Concluzia a tras-o deputatul Varujan Pambuccian. Nu a votat acest amendament chiar dacă, potrivit acestuia, „fermierii merită să fie despăgubiți”. Deputatul a amintit că inclusiv NASA a anunțat că până în 2100 ne vom confrunta mereu cu seceta. „Vom intra într-un carusel al despăgubirilor. Vom plăti din ce în ce mai mulți bani pentru din ce în ce mai puțină producție”, a spus Pambuccian, care consideră că banii ar trebui direcționați către măsuri de rezolvare a situației.  

Planuri mari

Mica dezbatere a bugetului a dus la prezentarea, din partea ministrului, a unor planuri pentru perioada viitoare.  

„Pentru Programul Naţional de Rezilienţă şi de Relansare economică am pregătit 10 proiecte şi aşteptăm rezultatele de la Comisia Europeană. Aceste proiecte încearcă să acopere, să fie în complementare, cu ceea ce avem în Programul Naţional Strategic şi în programele derulate de la bugetul naţional. În afară de acea strategie de gestionare a apei, care este necesară, şi unde avem 6,5 miliarde de euro pentru irigaţii, desecare, drenaj şi prevenirea deşertificării. Ne bazăm pe acest PNRR ca să finalizăm tot ceea ce înseamnă gestionarea apei. Avem centre regionale şi colectare produse, avem centre colectare lână – trei, un proiect depus de 15 milioane de euro, iar pentru Banca de Resurse Genetice, un proiect de 30 de milioane, depus la CE. Pentru învăţământul profesional, cele 57 de licee şi la fiecare încă 5 ferme didactice care să deservească acele licee în învăţământul dual, iarăşi avem un proiect, precum şi unul pentru accelerarea tranziţiei agro-ecologice pentru pieţele locale şi piaţa publică”, a precizat Oros.

Ministrul Agriculturii susţine că „pe ultima sută de metri” a fost depus şi un proiect pentru a acoperi producţia de carne de porc, însă acesta trebuie să se deruleze în paralel cu stoparea pestei porcine africane sau cel puţin cu localizarea ei, în caz contrar existând pericolul falimentării fermierilor care vor investi.

„Împreună cu colegii am gândit un proiect care sper să fie aprobat pentru a acoperi producţia de carne de porc, care din nefericire a ajuns la 25% şi nu avem timp acum să dezbatem care au fost cauzele acestei situaţii, unde am încercat să fundamentăm rezilienţa în ceea ce priveşte carnea de porc, întărirea capacităţii de biosecuritate precum şi bunăstarea superioară pentru animale. Încercăm să finanţăm din aceste resurse PNRR relansarea reproducţiei la porcine. Sigur aceasta nu o putem face dacă în paralel nu reuşim să stopăm pesta porcină africană, pentru că a investi în capacităţi de reproducţie şi de îngrăşare atâta vreme cât pesta porcină africană nu este cel puţin localizată, este foarte riscant, pentru că fermierii care vor aplica şi vor investi au acest pericol: să fie falimentaţi la fel cum din 2017 au fost falimentaţi din nefericire foarte mulţi fermieri”, a explicat ministrul Agriculturii.

 

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.