Acasă Focus Agricol „Lanțul slăbiciunilor” din agricultură

„Lanțul slăbiciunilor” din agricultură

de M G

În agricultură se înregistrează probleme pe toate palierele, de la forma de proprietate și până la comercializare, trecând inclusiv prin legislație și finanțare. În plus, un an cu vreme proastă a dat peste cap tot domeniul, iar criza sanitară și cea economică au lovit decisiv toți actorii din piața de profil. Aceasta este concluzia participanților la videoconferința „Afaceri în agricultură”, organizată de ziarul Bursa.

„Azi, 30.000 de fermieri din zona de secetă nu pot începe noul an agricol pentru că nu au acces la finanțare. Unii refuză să semene”, a declarat Ionel Arion, președintele Pro Agro, la videoconferinţei „Afaceri în agricultură”.

De altfel, Arion și-a arătat nemulțumirea cu privire la modul în care se desfășoară activitatea din domeniul agricol. „Ne confruntăm cu disoluția statului și ambiguitatea legislativă”, a punctat acesta. În centrul atacurilor fermierului s-a aflat Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pe care o acuză că „în ultimii 3 ani a lipsit total”. Nu are politici și programe care să sprjine industria de profil, ci pune „pe primul plan porcul mistreț și apoi omul”, referindu-se la modul în care este gestionată criza pestei porcine africane. Plus că România este invadată de carne de pui din Polonia, la prețuri nefiresc de mici, dar și cu potențial major de infectare cu salmonela, după cum se știe la nivelul UE. Iar ANSVSA nu a luat nicio măsură.

Pe de altă parte, Nicu Vasile, președintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), consideră că „fermierul român produce necompetitiv”, care are și vina de „a discuta foarte puțin cu specialiștii în economie”. „ Noi cumpărăm preţuri, nu calitate, pentru că produsele româneşti nu se cumpără. România produce produse de calitate, din punct de vedere ecologic. Produsele româneşti sunt net superioare celor din import, nu găsim pesticide în produsele noastre. Însă acestea reprezintă materie primă pe care o exportăm odată cu forţa de muncă”, a punctat Vasile.

Șeful LAPAR vede dezvoltarea agriculturii și a agricultorilor prin crearea unor „centre economice” care să permită integrarea pe verticală a producției. „E foarte greu de a ne uni. La noi e dușmănie”, a spus Nicu Vasile.

De altfel, ministrul Agriculturii a arătat că, în România, proprietatea este polarizată. 97% dintre fermieri lucrează 40% din teren în ferme de sub 50 ha; 0,56% dintre fermieri lucrează 40% din suprafaţă în ferme cu peste 300 ha şi restul în ferme medii, de 30-50 ha.

PAC mulțumitor

„În negocierile privind viitoarea Politică Agricolă Comună, interesele României au fost protejate şi au fost consolidate, iar viitorul agriculturii arată destul de bine chiar dacă sunt unele chestiuni necunoscute”, a afirmat Daniel Buda, vicepreşedinteleComisia de Agricultură a Parlamentului European.

„Avem o ecuaţie necunoscută pe sumele alocate pe zona Green Deal. Dela Parlament se merge cu o alocare de 30% din pilonul I de dezvoltare, dar Consiliul a propus 20%. (…) Plăţile directe, care sunt în cuantum de cel puţin 60% din pilonul I de dezvoltare vor rămâne neatinse. Banii pentru Green Deal vor fi daţi suplimentar faţă de plăţile directe. În acelaşi timp, a rămas sprijinul cuplat pentru sectoarele agricole care au nevoie şi avem şi un sprijin de 2% pentru plantele proteice. În acest domeniu, din păcate, avem foarte multe importuri din Argentina, unde se cultivă la greu plante modificate genetic şi este o concurenţă neloială faţă deprodusele europene. De aceea s-a venit cu acest sprijin”, a precizat deputatul european Daniel Buda.

Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European a arătat că în cadrul Legislativului respectiv au fost discuţii aprinse cu privire la plafonarea subvenţiilor agricole.

„Plafonarea este o chestiune fierbinte: în opinia mea toţi fermierii trebuie să fie sprijiniţi deopotrivă. Discutăm despre forme de sprijin pentru toate categoriile de fermieri care produc hrană pentru populaţie şi aduc bunăstare prin crearea de locuri de muncă. De asemenea, nu trebuie să pierdem din vedere consumatorii, care trebuie să aibă acces la o hrană de calitate şi la preţuri rezonabile pentru închiderea acestui lanţ. Dacă nu ar fi subvenţii în agricultură, un litru de lapte ar costa 20 lei, iar un kilogram de carne ar costa mult mai mult. Investiţiile aduc preţuri rezonabile pentru consumatori.Colegii din Comisie nu au vrut să fie de acord cu ajutorul naţional tranzitoriu care poate merge până la 50% din formele de sprijin. În opinia mea, subvenţiile, pentru cei care vor face ferme ecologice, ar putea deveni mai mari decât în statele din vestul Europei. Raportat la fermele ecologice, inclusiv bunăstarea animalelor poate constitui o practică cu componentă ecologică pentru ca fermierii să poată avea acces la bani”, a arătat Daniel Buda.

 

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.