Acasă Focus Agricol PAC 2021-2027, varianta pentru România

PAC 2021-2027, varianta pentru România

de M G

Negocierile privind viitorul PAC s-au terminat, pentru România, cu tot ce putea obține, chiar dacă unele măsuri vor costa bugetul de stat în continuare. Plafonarea subvențiilor se va produce, dar modul în care se va face ar permite anumite degrevări de cheltuieli care să compenseze pierderile la plățile directe. Întârzierile în negocieri fac ca PAC 2021-2027 să se aplice din 2023.

Nașterea viitoarelor Politici Agricole Comune (PAC) a fost dureroasă și a necesitat negocieri prelungite și complicate. Ultimul Consiliu AgriFish a fost cel mai dur, pentru că acolo s-a stabilit poziția autorităților naționale în domeniu.

„În urma negocierilor intense pe durata a 48 de ore (discuții în plen, reuniuni trilaterale la nivel de ministru și la nivel tehnic) s-a obținut acordul pentru poziția Consiliului asupra celor 3 regulamente ale reformei PAC post 2020, cu largă majoritate calificată (un vot contra – Lituania și 3 abțineri – Bulgaria, Letonia și Romanînia)”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„România și Bulgaria s-au abținut deoarece au solicitat, cu justificări corespunzătoare, actualizarea anului de referință pentru plata ajutorului național de tranziție (ANT) de la ianuarie 2013 la iunie 2018, pentru a nu mai plăti de la bugetul de stat subvenții pentru multe animale care nu mai există”, a precizat comunicatul. Potrivit documentului, Președinția germană a anunțat în timpul negocierilor cu România, Cehia, Slovacia și Bulgaria că va actualiza la anul 2018, dar promisiunea nu s-a mai materializat în compromisul final.

În ansamblu însă, România a obținut flexibilitate în aplicarea eco-schemelor, care permite reducerea riscului de a pierde circa 400 milioane euro/an în primii ani. Se menție ajutorul național tranzitoriu la nivelul actual (50%) cu o degresivitate de 5% pe an. Potrivit actualului PAC, ANT nu mai trebuia să continue după 2020; această decizie va afecta bugetul național, dar va susține producătorii agricoli beneficiari.

Cât privește reducerea plăților directe pentru fermele mari, „propunerea adoptată avantajează țara noastră deoarece lasă la latitudinea Guvernului aplicarea plafonării (la 100.000 euro, la plata de bază, cu considerarea salariilor) sau a plății redistributive”, susține comunicatul.

România a obținut menținerea plafonului de 2.000 euro pentru aplicarea disciplinei financiare, ceea ce permite exceptarea micilor fermieri și reducerea birocrației); flexibilitate sporită la controlul condiționalității și aplicarea sancțiunilor pentru micii fermieri; condiții favorabile la aplicarea unor măsuri privind pajiștile sau terenurile agricole.

Reforma introduce obligații semnificative de mediu și climă pentru fermierii europeni, care ar putea conduce la riscul unei creșteri a prețului la produsele agro-alimentare. Obținerea acordului permite, odată cu votul poziției Parlamentului European din plen, în aceste zile, demararea negocierilor în trilog a reformei, ce va face posibilă adoptarea reformei PAC în semestrul I al anului 2021 și aplicarea de la 1 ianuarie 2023.

Eforturile finale în negocierile din Consiliu au fost susținute de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, alături de Achim Irimescu, reprezentantul României în Comitetul Special Agricol, și Emilia Mohan, de la Reprezentanța României, a precizat comunicatul Ministerului Agriculturii.

 

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.