Producția de grâu 2020 a fost drastic „dijmuită” de secetă, dar, chiar și așa, va exista destul grâu pentru pâine, susține ministrul Agriculturii, Adrian Oros. O consolare pentru fermieri ar despăgubirile promise autorități, dar nu prea se știe când vor fi date, pentru că se așteaptă rectificarea bugetară; iar ministrul nu știe când va fi, după cum a spus. Ar mai fi o soluție pentru susținerea celor afectați de secetă – amânarea la plată a ratelor bancare. Dar, aici, „cuiul lui Pepelea” este Banca Naționaă, „care trebuie să dea o reglementare”. Ministrul s-a ferit să spună exact despre ce este vorba. Cel mai probabil, toți așteaptă decizia BNR privind provizioanele pe care băncile ar trebui să le facă în acest caz, ceea ce le-ar afecta cifra de afaceri.
„Cum ne-am aşteptat, cum am previzionat, atât din informaţiile luate de la fermieri, cât şi de la specialişti, sigur că seceta a afectat puternic culturile de toamnă, mai ales în zona de sud-est şi est a ţării. Cele mai accentuate scăderi de producţie sunt în Dobrogea deoarece această zonă a fost cea mai afectată. La grâu, pentru că este suprafaţa cea mai mare – peste 80% din suprafaţa însămânţată în toamnă a fost cu grâu – s-a recoltat până acum 89% din suprafaţă, producţia medie este de 2,9 tone/ha faţă de 4,8 tone în 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal. Deci s-a diminuat cu 40% producţia medie la grâu. Dacă anul trecut au fost recoltate aproximativ 9,4 milioane tone, anul acesta estimarea este de 5,5 – 5,6 milioane tone”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul unei conferinţe de presă.
Același trend a fost înregistrat la toate culturile de toamnă. La secară, producţia medie a fost de circa 2,5 t/ha faţă de 3,2 tone în 2019. Cea mai mare scădere a fost consemnată la producția de orz, care este mai mică cu aproximativ 47% față de anul trecut. În 2020, s-au recoltat 2,6 t/na, iar anul trecut 5 tone. „La rapiţă, dacă producţia medie anul trecut a fost de 2,3 t/ha, anul acesta este de 1,9 t/ha. Şi aici s-a înregistrat o scădere semnificativă, din cauza secetei extreme care s-a instalat în toamna anului trecut, iar în acest an deşi în ultima perioadă au fost precipitaţii chiar din abundenţă. în anumite zone ale ţării şi mai ales în Dobrogea, în sudul Moldovei, sunt încă zone care sunt puternic afectate de secetă”, a mai spus Oros.
Promisiuni de transparență privind despăgubirile
Ministrul a ținut să precizeze că fermierii vor beneficia de despăgubiri totale de 1,2 miliarde de lei, dar la rectificarea bugetară.
„Sunt impactaţi 34.647 de fermieri, iar cuantumul ajutorului compensatoriu pe hectar deja îl cunoaşteţi – 925 lei la grâu şi secară şi 1.002 lei la rapiţă. Deci, aproximativ 200 euro. Am modificat acest ordin, am extins, pentru că se pare că în unele zone seceta va produce pagube şi pentru culturile care au fost însămânţate în primăvară şi atunci am extins acest ordin. Am completat la culturi agricole, am prins şi livezile şi viile”, a afirmat Adrian Oros.
Ministrul Agriculturii a precizat că procesele verbale de constatare se fac până în 1 iulie, respectiv până în 15 septembrie, iar procesele verbale de sinteză până în 15 iunie, respectiv până în 30 septembrie pentru culturile însămânţate în primăvară.
De altfel, ministrul a precizat că lista cu beneficiarii despăgubirilor va fi publică atunci când ele vor fi acordate.
Grâu destul pentru pâine
Pe de altă parte, ministrul a arătat că, în condițiile unei producții reduse semnificativ, vom avea destul grâu pentru panificație și celelalte nevoi la nivel național, la producție estimată la 5,4-5,6 milioane de tone. Calculul făcut de demnitar arată că România, pentru panificație, folosește 2,2 milioane de tone de grâu. Alte 500.000 de tone de grâu se folosesc pentru însămânțările de toamnă, 400.000 de tone au scop furajer, iar alte 400.000 de tone d egrâu se folosesc în industria alcoolului.
„Restul, în fiecare an, a fost exportat de către agenţi economici, de către traderi, cei care se ocupă cu acest lucru. După ştiinţa mea, din ce am primit şi eu informaţii, în afară de bazinul Mării Negre care a fost afectat de secetă, în lume, în Statele Unite, America de Sud şi peste tot unde sunt mari producători, producţiile au fost record anul acesta. Doar această zonă a fost afectată. După cum am citit şi mi-au spus specialiştii întotdeauna preţul pâinii, preţul grâului, este dat de tot ceea ce înseamnă producţia la nivel mondial. Aşa că speranţa mea este că nu vom înregistra creşteri ale preţului pâinii pentru că este suficient grâu atât în ţară pentru consumul intern cât şi la nivel mondial”, a menţionat Oros.
De BNR depinde amânarea la plată a ratelor bancare
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va elabora un proiect de act normativ pentru introducerea unui mecanism bancar de amânare a ratelor pentru fermieri, promite ministrul Oros.
„Cu băncile am avut două runde de întâlniri şi în care încercăm să elaborăm un proiect de act normativ cu aplicabilitate unitară, practic un mecanism bancar de amânare a ratelor, plecând de la prevederile OUG 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instuţiile de credit şi de finanţare. Ieri am avut a doua rundă de întâlniri, iar băncile, marea majoritate, şi Asociaţia Română a Băncilor, ar fi de acord cu un asemenea act normativ. Singura problemă care mai trebuie rezolvată este o reglementare care să vină din partea Băncii Naţionale. Ieri a fost şi un reprezentant al BNR şi sper ca în urma consultărilor să apară această reglementare care să le permită băncilor să intre într-un asemenea mecanism bancar de amânare a ratelor”, a spus Oros într-o conferinţă de presă.
El a precizat că ministerul sprijină demersurile pe acest subiect pentru că este în interesul ministerului, al agriculturii şi economiei româneşti ca fermierii care au fost păgubiţi anul acesta şi de secetă să beneficieze de această amânare a ratelor, astfel încât ei să îşi poată relua activitatea şi să nu falimenteze.
„Nu este în interesul nimănui ca ei să falimenteze”, a adăugat şeful MADR.
De fapt, problema ce trebuie rezolvată de BNR este legată de provizioanele pe care băncile ar trebui să le creeze pentru datoriile ce se produc în condițiile în care se amână plata ratelor. Iar acest lucru afectează cifra de afaceri a băncilor.
În cazul OUG nr. 37/2020, pentru ratele amânate la plată, băncile nu au trebuit să creeze aceste provizioane, dar situația dificilă era generată de criza sanitară, iar beneficiarii au trebuit să prezinte dovezi fiscale ce atestă pierderile în urma măsurilor de protecție impuse stat din cauza pandemiei. Iar domeniul agricol este cunoscut ca fiind unul extrem de „deficitar” în ceea ce privește fiscalizarea.