Seceta severă a cuprins toată Moldova și sudul țării și, cu toate acestea, irigații nu prea se fac, a tras atenția ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Doar 10% din suprafața care poate fi udată folosește irigațiile. Ministrul a anunțat că va fi cumpărată energie electrică direct de la Hidroelectrica, „și nu de la băieții deștepti”, la prețuri mari, numai ca să scadă cheltuielile cu irigațiile, mai ales că apa este asigurată gratuit până la stațiile de punere sub presiune. Rămâne problema despăgubirilor pentru fermierii care puteau iriga, dar nu au făcut-o.
„Am avut o discuţie cu cei de la Hidroelectrica, astfel încât curentul pe care îl foloseşte Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) ca să ducă apa care este gratuită până la acele staţii de punere sub presiune să îl cumpărăm direct de la Hidroelectrica, să nu îl mai cumpărăm de la băieţii deştepţi la nişte preţuri foarte mari. Facem un apel şi la micii fermieri, cei care nu sunt în organizaţiile de udători, dar care au echipamente de irigaţii, să anunţe filialele teritoriale ale ANIF pentru ca noi să avem o evidenţă a cantităţii de apă pe care trebuie să o introducem pe canale. Astfel au posibilitatea să irige chiar şi aceşti mici fermieri, chiar dacă nu fac parte din aceste asociaţii de udători care au contracte cu noi”, a declarat Adrian Oros, ministrul Agriculturii într-o conferință de presă.
El a anunţat că la ora actuală doar 10% din suprafaţa arabilă este irigabilă, iar până la ora actuală s-au irigat culturile pe doar 102.000 ha dintr-un total de 844.000 de hectare contractate.
„A fost un program ambiţios început în 2016 privind reabilitarea infrastructurii principale care deservea cam 2 milioane de hectare şi trebuiau să fie cheltuite sume apropiate de un miliard de euro. Situaţia pe care am preluat-o este că s-au cheltuit doar o cincime, aproximativ 200 de milioane de euro şi s-a reabilitat sistemele de irigații cam pe 800.000 de hectare. Asta este capacitatea irigabilă pe hârtie, dar acum când vom porni activitatea de irigare vom vedea şi calitatea lucrărilor care s-au făcut în această perioadă, dacă s-a urmărit un grafic de lucrări, dacă lucrările s-au executat şi sunt de calitate şi dacă efectiv cele 840.00 de hectare sunt într-adevăr irigate”, a subliniat şeful MADR.
Situaţia la zi prezentată de Oros arată că au fost umplute cu apă canalele pe o distanţă de 1.621 de kilometri, iar suprafaţa deservită este de 504.000 hectare, dar cu toate acestea fermierii nu au solicitat irigarea culturilor. „Facem apel la cei care au făcut contracte cu noi să facă cereri să dăm drumul la apă pe canale”, a spus ministrul.
Demnitarul a ținut să atragă atenția că fermierii care nu se află în suprafeţele irigabile, dar sunt foarte afectaţi anul acesta de secetă vor primi despăgubiri, „pentru prima dată în ultimii 10 ani”. Întrebat dacă cei care înregistrează pagube din cauza secetei, dar care nu au irigat deși aveau această posibilitate, vor fi despăgubiți, ministrul Oros a evitat răspunsul.
Eterna problemă a despăgubirilor la secetă
În 2016, pe vremea Guvernului Cioloș, ministrul de atunci al Agriculturii, Achim Irimescu, a anunțat că fermierii care au avut posibilitatea să irige şi nu au făcut-o, nu primesc despăgubiri, chiar dacă înregistrează pagube din cauza secetei. La acea vreme erau înregistrate aproximativ 400.000 ha afectate de secetă.
Cu un an înainte, în 2015, au fost identificate 1,65 milioane ha de teren afectate de secetă, exploatate de 173.500 de fermieri, adică 18% din totalul agricultorilor români. Ministrul Agriculturii de atunci, Daniel Constantin, a anunțat despăgubiri record, de 640 milioane de lei. Ulterior, în urma condițiilor impuse de ordonanța de urgență prin care s-a instituit o schemă de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor, s-au depus doar 80.000 de cereri de despăgubire, iar statul a decontat mai puțin de 300 milioane de lei. Cea mai mare problemă avea relevanță fiscală, iar fermierii au preferat să renunțe la despăguiri decât să fie controlați de Fisc.
Și atunci s-a pus problema despăgubirii fermierilor care nu au irigat, deși aveau această posibilitate. La vremea când fostul ministru Constantin anunța ajutoarele, la presiunea presei unul dintre liderii agricultorilor a susțiut ideea ca despăgubirile să fie acordate numai acolo unde nu se putea uda. Între timp, a abandonat ideea, astfel că acest criteriu nu a apărut în ordonanța de urgență.