România nu va pierde pe partea de plăţi directe din bugetul de peste 20 de miliarde de euro alocat prin Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020, a declarat Mihail Dumitru, director general adjunct Directoratul General Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene (CE). În schimb, cealaltă parte a finănțării europene, referitoare la dezvoltarea rurală, va fi serios dijmuită. Cum oficialii români susțin cu tărie ca subvențiile să nu fie plafonate, așa cum a anunțat Comisia Europeană, acești au găcit și o soluție de compromis – limitarea să fie lăsată la latitudinea fiecărui stat.
„Noul pachet financiar al Politicii Agricole Comune a fost adoptat vinerea trecută. A fost o discuţie de început în cadrul Consiliului miniştrilor Agriculturii, săptămâna trecută, la Sofia. Acest pachet este adoptat în cadrului noul cadru financiar multianual pentru perioada 2021 – 2027. Acest cadru este caracterizat de un context financiar foarte dificil, legat în primul rând de deficitul de 12 miliarde de euro lăsat în bugetul UE de plecarea unui mare contributor, Marea Britanie, şi în acelaşi timp de noi priorităţi foarte importante pentru viitorul Uniunii Europene – problema migraţiei, a securităţii şi a apărării”, a declarat Mihail Dumitru, într-o conferinţă de specialitate organizată în cadrul Forumului Eurosfat 2018, informează Agerpres.
„Toată lumea se aştepta la o reducere a bugetului Politicii Agricole Comune, dar până la urmă rezultatul propus de Comisie este o propunere de compromis, în care acest deficit bugetar să fie acoperit în egală măsură prin reduceri, dar şi prin propuneri de venituri suplimentare la bugetul comunitar. Cea mai importantă componentă propusă de Comisie este o contribuţie în raport de Produsul Intern Brut, de 1,14%. Bineînţeles că dacă statele membre vor dori să contribuie mai mult, atunci acest buget va avea şanse să crească. Pe total, reducerea pentru Politica Agricolă Comună este de 5%, iar efortul cel mai mare a fost să încercăm să prezentăm cea mai importantă componentă, şi anume: sprijinul pentru veniturile fermierilor. Aici s-a reuşit o reducere, pe total, în jur de 4%”, a explicat oficialul CE.
Mihail Dumitru a punctat faptul că, în cazul României, bugetul pentru viitoare PAC depăşeşte 20 de miliarde de euro, în cadrul căruia există o pierdere pe parte de dezvoltare rurală, dar care ar urma să fie compensată din bugetul naţional.
„Pentru România, ca şi noi, şi în celelalte state membre există efecte ale acestei reduceri bugetare. România face parte dintre statele în care nivelul plăţilor pe hectar este încă sub media Uniunii Europene. Datorită propunerii de continuare a convergenţei externe, adică de egalizare a acestor plăţi, România nu pierde pe partea de plăţi directe, pe Pilonul I. Există o pierdere, o reducere, care se compensează prin contribuţia naţională suplimentară pe parte de dezvoltare rurală. Bugetul total PAC al României, în următoarea perioadă, este de 20,130 miliarde de euro. Principalele elemente ale noii PAC sunt: simplificarea şi modernizarea politicii, reechilibrarea responsabilităţilor între Bruxelles şi statele membre, sprijinul să se bazeze pe performanţă, distribuirea mai echitabilă a plăţilor directe şi o ambiţie crescută în materie de protecţia mediului şi climă”, a spus Dumitru.
Acesta a menţionat, totodată, că, prin noul programul destinat PAC 2021 – 2027, Comisia Europeană nu va mai controla beneficiarii individuali, această responsabilitate revenind fiecărui stat membru.
„Programul va fi aprobat, există un calendar de aprobare, iar statele membre vor trebui să-şi depună planul strategic cel mai târziu la începutul anului 2020, iar Comisia va trebui să-l aprobe în opt luni de zile. Programul poate fi modificat pe parcurs, o dată pe an, sau ori de câte ori este nevoie în situaţii excepţionale şi există o revedere a transferului între Piloni, în 2023. Partea legată de eligibilitate, de legalitate, regularitate va rămâne în sarcina statelor membre. Comisia nu va mai verifica şi nu va mai controla beneficiarii individuali. Comisia va face acest lucru numai un audit de sistem. Toată partea de eligibilitate, de control şi de sancţiuni va fi stabilită de către statele membre. La nivelul Comisiei Europene, în cadrul Planului Strategic Naţional va exista un set de indicatori care vor fi translataţi în program pe baza cărora noi vom face descărcarea de gestiune, asigurarea, monitorizarea şi măsurarea performanţei. Trebuie să ştiţi că asigurarea se va face pe baza indicatorilor de realizare, monitorizarea performanţei se va face pe baza indicatorilor de rezultat, iar evaluarea pe baza indicatorilor de impact. Este bine de ştiut, de asemenea, că 40% din totalul cheltuielilor PAC vor trebui să contribuie la efortul climatic şi de mediu”, a subliniat Mihail Dumitru.
Dezvoltarea rurală cu bani mai puțini
Scăderile de buget din viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) pe dezvoltarea rurală sunt drastice şi vor adânci şi mai mult disparităţile între statele membre cele mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, a atenţionat Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la Forumul Eurosfat 2018, .
„Vizavi de dezvoltarea rurală, scăderile de buget de până la 15%, pe care le considerăm drastice, vor avea ca efect adâncirea disparităţilor între statele membre cele mai dezvoltate şi mai puţin dezvoltate. Prin urmare, noi solicităm buget consistent pe dezvoltare rurală, cu o rată de cofinanţare. Pe de altă parte, suntem conştienţi că trebuie şi vom face tot efortul să stimulăm finanţarea mai consistentă pe partea cercetării şi inovării în agricultură. În momentul de faţă, există o disparitate între felul în care sursele financiare pe parte de cercetare şi inovare sunt distribuite la nivel european”, a spus secretarul de stat din MADR.
Acesta a susţinut, totodată, că unul dintre subiectele delicate pe viitoarea Politică Agricolă Comună este plafonarea plăţilor, lucru cu care România nu este de acord.
„Pentru viitoarea Politică Agricolă Comună ne propunem câteva măsuri care să atragă tinerii în sectorul agricol şi sectoarele conexe. Ne dorim, alături de statele membre, să avem o finanţare suficientă pentru a răspunde provocării actuale şi noilor solicitări care se întrevăd. Ne dorim ca, prin Politica Agricolă Comună, să avem o politică comună. Un alt obiectiv este o convergenţă reală a plăţilor directe. Am remarcat cu satisfacţie, ca şi prin comunicarea din 29 noiembrie, dar şi în cele mai recente, Comisia rămâne la poziţia de a susţine această convergenţă. Ne dorim şi facem simulări asupra acestui proces şi să vedem în mod real care vor fi cifrele pe care fermierii le vor avea la dispoziţie. Încă un motiv de satisfacţie este continuarea pe plăţile directe pe suprafaţă. O parte delicată este legată de plafonare. România nu susţine ideea unei plafonării obligatorii a plăţilor. Plafonarea obligatorie nu va trebui să fie prinsă în pachetul care va gestiona viitoarea Politică Agricolă Comună”, a afirmat Potor.
Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, organizează, la Bucureşti, cea de-a şasea ediţie a Forumului Eurosfat, eveniment ce îşi propune o discuţie amplă, axată pe viitorul României, Uniunii Europene, şi României în Uniunea Europeană. Organizatorii aduc, astfel, în prim plan o dezbatere despre contribuţia României la relansarea proiectului european şi paşii de urmat până, dar şi după Summitul de la Sibiu din mai 2019.