Ministerul Agriculturii vrea să reînfiinţeze cooperativele agricole. Legea pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr.566/2004 urma să fie depusă miercuri în Parlament. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, spune că noile cooperative moderne vor aduce preţuri “mai bune” la lapte, de exemplu, iar agricultura ca sector va fi mai bine organizată. Cel care intră într-o cooperativă rămâne proprietar pe produsul pe care îl obţine în comun, dar trebuie să comercializeze în comun cel puţin 50% din producţia obţinută. În plus, fermierii vor fi scutiţi de la impozitul pe norma de venit, iar cooperativa va beneficia de 20% scutire de la impozitul pe profit pe care îl plăteşte în fiecare an.
„Depunem această iniţiativă în Parlament şi sper să treacă destul de repede de Parlament, să trecem de la faza de a-i convinge pe fermieri să-i stimulăm să creeze cooperative. În primul rând, modificăm conceptul. Mulţi aţi spus că ne întoacem la cooperative. Sunt cooperative pe principii moderne care funcţionează şi astăzi în toate ţările europene, a căror utilitate fermierii o cunosc şi îşi doresc să se întoarcă la aceste cooperative, dar, repet, pe principii moderne. Schimbăm definiţia. Nu obligăm pe nimeni să se înscrie acolo ci-i prezentăm avantajele pe care le are”, a spus ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Acesta a participat miercuri, alături de președintele statului, Klaus Iohannis, la deschiderea târgului Indagra 2015, ajuns la a 20-a ediție.
El spune că sunt trei facilităţi majore cu care vine în sprijinul fermierilor.
„În primul rând, scutirea de la impozitul pe norma de venit. Şi aici sunt 700.000 de persoane fizice care primesc subvenţii de la APIA şi care plătesc acest impozit. Ei reprezină ţinta noastră pentru creerea acestor cooperative. Doi, să scutim de la plata impozitului pe proprietate. Şi aici mă refer la utilaje, clădiri, terenuri pe care le au în proprietate şi cu care vin în cooperativă şi în al treilea rând cooperativa în ansamblul ei – pentru că multe sunt deja constituite – să beneficieze de 20% scutire de la impozitul pe profit pe care îl plătesc an de an. Eu cred că în felul acesta vom reuşi să ne organizăm mult mai bine, vom reuşi pe zona de lapte, de exemplu, să avem un preţ mai bun, asta e marea problemă a producătorilor: nu au forţă de negociere în faţa procesatorilor”, a afirmat ministrul Daniel Constantin.
Ataşaţi agricoli
De asemenea, structura Ministerului Agriculturii va fi modificată, iar până la 15 noiembrie va fi înfiinţată Agenţia Naţională pentru Promovarea Produselor Agroalimentare, unde vor lucra şapte ataşaţi agricoli.
„Sunt mai multe etape. Există un memorandum, pe care l-a iniţiat Ministerul Economiei. Nu avem astăzi, din păcate, noţiunea de ataşat agricol. Memorandumul respectiv prevede extinderea numărului de ataşaţi pe care îi are Ministerul Economiei cu şapte, care vor fi practic în slujba Ministerului Agriculturii, în slujba agriculturii româneşti. Etapa a doua, care deja a demarat, este o ordonanţă de urgenţă prin care introducem noţiunea de ataşat agricol. După ce vom această noţiune, modificăm structura Ministerului Agriculturii, creăm Agenţia Naţională pentru Promovarea Produselor Agroalimentare în care aducem aceşti şapte ataşaţi care sunt la Ministerul Economiei pe post de ataşaţi agricoli”, a declarat Daniel Constantin.
Potrivit acestuia, când va exista noţiunea de ataşat agricol şi legea parteneriatului public-privat, agenţia va deveni funcţională.
„După care, în momentul în care vom avea legea cu parteneriatul public-privat vom face această agenţie, astfel încât oamenii de acolo să fie plătiţi atât de stat cât şi de cei care îi vedeţi astăzi expozanţi aici (la Indagra, n.r.) şi care vor să-şi promoveze produsele pe pieţele terţe. Trebuie să-i motivăm pe cei care sunt ataşaţi agricoli şi e o idee care a plecat şi de la mediul de afaceri. E un proiect la care eu ţin foarte mult şi chiar dacă nu avem legea cu parteneriatul public-privat, ne-am propus să modificăm structura Ministerului Agriculturii până pe 15 noiembrie să avem aceast agenţie”, a precizat Constantin.
În ceea ce priveşte selectarea ataşaţilor agricoli, ministrul Agriculturii spune că vor fi organizate concursuri.
„Mi-aş dori să fie oameni care au deja experienţă în minister dar care să-şi poată pune în valoare această experienţă în străinătate. Vor fi concursuri”, a explicat ministrul Daniel Constantin.
Ministerul va lua două institute de cercetare
De asemenea, două institute de cercetare, Institutul Naţional de Proiectări pentru Îmbunătăţiri Funciare (ISPIF) şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas din Constanţa, vor trece în subordinea Ministerului Agriculturii.
„Nu numai la Palas (Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas din Constanţa, n.r.), la mai multe institute de cercetare sunt probleme, pentru că sunt datorii istorice, sunt foarte multe penalităţi care s-au acumulat, dobânzi ş.a.m.d. Şi noi încercăm, chiar dacă institutele nu sunt în subordinea noastră, ci sunt ale Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, încercăm – am o discuţie de trei ani de zile cu cei de acolo – am vrut să restructurăm tot sectorul de cercetare, să ştergem datoriile, să le trecem sub o altă formă de organizare, păstrând ASAS ca un for ştiinţific care să hotărască ce trebuie făcut pe zona de cercetare, dar cred că trebuie o altă formă de management, sigur, şi cu participarea ASAS. Până când se va ajuge la o formă prin care să se treacă acolo – vă reamintesc, la Ministerul de Finanţe sunt înregistrate 70.000 de hectare, în realitate sunt 30.000 de hectare. Sunt sute de procese pe care ASAS le are pe rol pentru că foarte multe comisii locale au dat terenuri de la institute fără să ţină cont că trebuia şi acceptul lor. Deci probleme sunt foarte multe acolo. Din acest motiv, procesul de reorganizare nu s-a realizat aşa cum ne-am fi dorit”, a declarat ministrul Agriculturi.
Constantin spune că, în acest sens, are două obiective imediate.
„În primul rând Institutul Palas, pe care vrem să îl trecem în subordinea Ministerului (Agriculturii, n.r.), să-l ştergem de datorii şi să-l punem pe făgaşul normal, şi în al doilea rând ISPIF-ul (Institutul Naţional de Proiectări pentru Îmbunătăţiri Funciare). Acolo chiar avem nevoie, chiar lucrăm cu cei care sunt specialişti pe zona aceasta la zona de proiectare, de extindere a a sistemului de irigaţii, de reabilitare etc. Avem un nucleu de specialişti extrem de important şi acolo trebuie să ştergem datoriile, să-l aducem la noi. Am avut vizite în ţările arabe, foarte multe, am mers şi eu acolo, şi săptămâna viitoare merg din nou. Este un institut de tradiţie căutat, deci care poate să facă treabă nu numai în ţară, ci şi peste hotare”, a adăugat Constantin.
Iohannis: Mâncăm mere de import
La rândul său, prezent la deschiderea Indagra, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România are un potenţial agricol imens, dar importă o proporţie considerabilă din produsele agricole şi alimentare şi că îşi doreşte ca agricultura să nu mai fie un domeniu al paradoxurilor, ci unul al performanţei.
Preşedintele Klaus Iohannis a spus, la deschiderea celei de-a XX-a ediţii a Târgului Internaţional Indagra, că românii au cele mai bune mere din lume, dar peste 80% dintre cele pe care le consumăm sunt din import.
Şeful statului a arătat că un sfert din populaţia ocupată lucrează în agricultură, însă doar 4,7% din PIB provine din exploatarea agricolă.
”Avem oameni harnici, cu iniţiativă, dar ne lipseşte infrastructura. Şi din când în când dăm vina pe vreme sau, dimpotrivă, în funcţie de ea aşteptăm un an bun în agricultură. Îmi doresc ca agricultura românească să nu mai fie un domeniu al paradoxurilor, ci unul al performanţei. Cred că este momentul să depăşim o dată pentru totdeauna această fază şi să transformăm agricultura românească într-una realmente competitivă, care nu depinde nici de vreme, nici de alte circumstanţe şi în care investim. Când spun investim nu mă refer doar la fonduri, ci şi la preocupare constantă şi acţiune coerentă, transpusă în politici inteligente şi stimulative. România trebuie să încurajeze iniţiativa în agricultură şi să valorifice la maxim fondurile structurale”, a declarat Iohannis.
Potrivit acestuia, s-au făcut paşi pentru reabilitarea sistemul de irigaţii din România, iar peste un miliard de euro va fi alocat în următorii ani în acest scop, însă acest proiect va trebui urmat consecvent de orice guvernare.
”Dincolo de paşii făcuţi sau de programele în derulare, putem construi o strategie pe termen lung, clară şi eficientă, de dezvoltare a agriculturii, în care să angrenăm resurse intelectuale, specialişti, autorităţi, oameni cu experienţă practică, cu exemple de succes în domeniu. Agricultura are toate şansele să devină o sursă de bunăstare şi creştere economică în România. Dar pentru acest lucru este nevoie de tehnologie nouă, de modernizarea infrastructurii rurale, a celei de producţie, transport şi desfacere, de conectarea agricultorilor cu piaţa, în toate formele asociative şi concurenţiale specifice economiei de piaţă. Atunci când exploataţia agricolă va înceta să mai reprezinte doar un mijloc de subzistenţă vom putea vorbi de un progres real în mediul rural”, a mai spus Iohannis.
El a mai susţinut că dezvoltarea de industrii conexe, precum cea alimentară sau cea textilă, pot genera oportunităţi economice însemnate, iar România ar putea să se numere printre principalii furnizori europeni de produse alimentare organice, a căror piaţă se află în continuă creştere.
Preşedintele Klaus Iohannis a spus că România este o ţară cu un potenţial agricol enorm, dar importă atât de mult încât „devine o artă” găsirea produselor româneşti, dar că el este un patriot în acest domeniu.
„Sunt un patriot în acest domeniu şi am spus în alocuţiunea mea şi cred că nu este un lucru foarte bun că suntem o ţară cu un potenţial agricol enorm, dar importăm atât de mult încât devine o artă să găseşti produse româneşti dacă vrei să pui ceva pe masă şi această situaţie trebuie să o schimbăm”, a declarat preşedintele Iohannis.
Întrebat de jurnalişti dacă soţia este „atentă” la meniul său, preşedintele a răspuns afirmativ.
De asemenea, preşedintele a spus că lipsa predictibilităţii este o problemă în toate domeniile şi că fără predictibilitate creşterea economică este foarte dificilă.
„Este o problemă în toate domeniile, fără predictibilitate e foarte greu să crească economia şi să ai o piaţă stabilă. Predictibilitatea începe cu o strategie, facem o strategie pentru x ani şi ne ţinem de ea, indiferent cine guvernează, cine-i ministru, cine e secretar de stat. Aici mai avem mult de învăţat”, a spus Klaus Iohannis.
Întrebat dacă băncile sunt interesate să acorde credite pentru agricultori, preşedintele a spus: „Sigur, şi aici e nevoie de timp, până se specializează pe diferite domenii, dar experienţa din alte ţări ne arată că fără această specializare va fi destul de dificil”.