Autoritățile de tot felul au căzut la pace pe secetă și irigații. După o întâlnire lărgită la Camera Deputaților, oficialii din toate partidele au ajuns la concluzia că un pact ar pune ordine în priorități; nu s-a ajuns la un consens în ceea ce privește subiecul pactului – numai pe irigații sau pentru toată agricultura.
Președintele Comisiei pentru agricultură Nini Săpunaru a organizat o discuție la Camera Deputaților cu privire la secetă și măsurile ce trebuie luate pentru combaterea efectelor acesteia.
”Am venit cu un motiv concret să propunem Comisiei de agricultură la nivel tehnic şi pe urmă partidelor politice să încheiem un acord politic pe următorii şapte ani astfel încât să finanţăm reabilitarea infrastructurii principale din zona de irigaţii”, a declarat marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la finalul discuţiilor din Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor, informează Agerpres.
Potrivit acestuia, prin bugetul de anul viitor al Ministerului Agriculturii vor fi alocate 145 milioane de euro pentru infrastructura principală. ”M-aş bucura ca acest lucru să continue pentru că nu poţi într-un singur an să reabilitezi toată infrastructura de irigaţii şi atunci avem nevoie de 7 ani consecutivi cu această sumă”, a adăugat demnitarul.
Program de investiții
Şeful MADR a precizat că în prezent sunt disponibili din fonduri europene aproape 600 de milioane de euro, însă doar pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii.
”Pentru 128 de milioane sunt proiecte în fază de implementare realizate 75-80%, iar alte 218 milioane sunt pe piaţă şi se pot depune proiecte pentru reabilitarea gratuită. Din 2016 vor fi disponibile următoarele 217 milioane de euro. Cred că avem cel mai amplu program de irigaţii din 1989 până în prezent, aproape 600 de milioane de euro, care au început să fie investite din anul 2012 şi până în momentul de faţă şi vor continua”, a subliniat şeful MADR.
Despăgubirile comparabile cu investițiile
Ministrul a precizat că pentru reabilitarea infrastructurii principale este nevoie de circa un miliard de euro, conform unor studii realizate de Banca Mondială.
„De aceea facem un prim pas în anul 2016 şi vom prinde în bugetul MADR această sumă specială pentru ANIF (145 milioane de euro n.r.) astfel încât să se investească şi în reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, cea care aparţine statului şi eu sper că aceia care vor urma şi celelalte partide politice care vor conduce Ministerul Agriculturii şi România să continue acest program de irigaţii pe care îl începem pentru că altfel vom vorbi în continuare tot de despăgubiri. Dacă ne uităm în trecut cu valoarea despăgubirilor ar fi fost reabilitate câteva sisteme de irigaţii. Numai în 2007 s-au dat despăgubiri de 370 de milioane de euro şi anul acesta vor fi sume importante. Eu cred că trebuie să investim şi să nu mai acordăm în fiecare an acele despăgubiri”, a mai spus ministrul Agriculturii.
Irigații selective
Fermierii au irigat în acest an aproximativ 150.000 – 160.000 de hectare, deşi au fost contracte suprafeţe de două ori mai mari, cauzele principale fiind legate de costurile foarte mari din sistem şi de lipsa echipamentelor proprii, a atras atenția ministrul Daniel Constantin, în Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor.
”Azi se poate iriga pe 700.000 de hectare, dar s-au încheiat contracte pe 300.000 de hectare şi s-au irigat 150.000 -160.000 de hectare. Motivele sunt multiple, pentru că avem costuri foarte mari pentru infrastructura secundară chiar dacă este reabilitată nu este cea principală şi acolo sunt pierderi, iar pe de altă parte nu sunt echipamente la fermieri pentru irigaţii. Din anul 2004 statul nu a mai investit în infrastructura de irigaţii şi ca atare nici fermierii nu au mai investit în echipamentele proprii pentru a putea iriga şi azi chiar dacă am dus apa gratuit către fermieri pe cele 150.000 -160.000 de hectare, au fost zone în care fermierii nu au putut să irige pentru că nu au avut acele echipamente”, a subliniat şeful MADR.
Potrivit unei statistici realizate de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), în acest an la nivel naţional producţiile la păioase au fost compromise din cauza secetei în proporţie de 30-40% în unele judeţe, iar culturile de primăvară, porumbul, floarea soarelui şi soia, în proporţii mult mai mari, între 60 şi 100%.
Ministrul Agriculturii a precizat că ploile din ultimele zile nu au ajutat foarte mult la salvarea culturilor de primăvară, însă au ajutat la pregătirea campaniei de toamnă.
Acord politic plenar
Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, Nini Săpunaru, susţine încheierea unui acord politic pe agricultură, nu doar pe îmbunătăţiri funciare şi irigaţii, dar numai sub patronajul Preşedinţiei şi pentru o perioadă de 15-20 de ani.
”Un pact pe agricultură nu înseamnă din punct de vedere al Partidului Naţional Liberal doar investiţii pe îmbunătăţiri funciare şi irigaţii, ci o înţelegere referitoare la cine garantează pentru agricultură şi cine finanţează agricultura, pentru că ne aşteptăm la un boom economic şi vine o perioadă de recesiune în faţă. Agricultura este o zonă în care, în România, nu mai avem voie să stăm şi să aşteptăm astăzi la doamne-doamne: vine sau nu vine ploaia. Suntem de acord şi cred că sub patronajul Preşedinţiei s-ar putea gândi un astfel de acord, pentru că oferă o mai mare stabilitate şi credibilitate. Ideea este să avem voinţă politică, să îl ducem pe un proiect de 15-20 de ani şi să nu îl mai modificăm. Eu zic că se poate finaliza în acest an”, a explicat Nini Săpunaru, la finalul discuţiilor din Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor.
Acesta a precizat că este momentul să ne gândim ”ce sector din agricultură vrem să îl dezvoltăm şi de unde pot fi atrase resursele de finanţare”. În opinia lui Nini Săpunaru, siguranţa alimentară ar trebui să fie un subiect care să fie pus pe masa şedinţelor CSAT.