Relaţiile politice excepţionale între China şi România, cei 65 de ani de relaţii diplomatice şi politice, ne dau voie să gândim proiecte economice importante, în special în domeniul agriculturii, energiei şi infrastructurii, a declarat premierul Victor Ponta, la reuniunea economică unde au participat reprezentanţii principalelor companii şi bănci chineze care derulează afaceri sau doresc să investească în România. Premierul Victor Ponta face, în perioada 30 august – 3 septembrie, o vizită oficială în R.P. Chineză, la invitaţia omologului chinez Li Keqiang, ca răspuns la vizita întreprinsă în România de acesta din urmă în noiembrie 2013. Victor Ponta este însoţit de soţie, europarlamentarul Daciana Sârbu, de vicepremierii Liviu Dragnea şi Daniel Constantin, precum şi de miniştrii Ioan Rus şi Constantin Niţă.
”Mă aflu în China pentru al doilea an consecutiv. De data aceasta, însoţit de o parte dintre miniştrii membrii ai Guvernului României, deoarece, dincolo de relaţia politică excepţională între Republica Populară Chineză şi România, am dorit şi dorim, cu sprijinul dumneavoastră, să dezvoltăm relaţia economică dintre cele două ţări. (…) Aşa cum precizam la întâlnirea de la Bucureşti cu primul-ministru Li Keqiang, România îşi doreşte să fie cea mai importantă poartă de intrare în Uniunea Europeană a schimburilor comerciale între Europa şi China”, a declarat premierul român oamenilor de afaceri chinezi, cu care s-a întâlnit la Beijing, transmite Agerpres.
Printre firmele prezente la întâlnirea cu premierul Ponta s-au numărat China Synohidro Group şi China Gezhouba Group care, potrivit declaraţiilor autorităţilor române, sunt interesate de proiecte în infrastructură sau de cel de la Hidrocentrala Tarniţa, China General Nuclear Power Group şi China Huadian Group, ultima avînd ca domenii de interes sectorul hidrocentralelor, eolian sau termocentrala Rovinari.
La întâlnire au participat şi companiile China Communications Construction Corporation, interesată de proiectele Piteşti-Craiova, Comarnic-Braşov, modernizarea podului Constanţa sau podul de la Brăila, precum şi China Railway Corporation, care ar trebui să asigure realizarea proiectului trenului de mare viteză Bucureşti-Constanţa.
Au fost prezenţi, de asmenea, reprezentanţi ai China National Electric Engineering Construction Corporation, care va moderniza termocentrala Mintia-Deva, şi China Junlun Petroleum Co. Ltd., care, potrivit autorităţilor române, ar fi interesată de privatizarea combinatului din Râmnicu Vâlcea sau a Cuprumin.
De asemenea, dintre participanţi, China State Grid Corporation şi-a exprimat interesul pentru preluarea unor acţiuni în sistemul de distribuţie de electricitate în România, China Overseas Oil Engineering Company – pentru cooperarea în domeniul exploatărilor petroliere din Marea Neagră, iar China Coal Technology and Engineering Group Corporation ar fi interesată să investească în Valea Jiului, în domeniul mineritului.
La reuniune a mai luat parte şi conducerea Beijing MingChangSenMu Medical Instruments/Wonder Investment Management (Shenzen), care este interesată de privatizarea Sanevit S.A., precum şi mai multe firme chineze sau mixte, româno-chineze, din sectorul zootehnic.
Prim-ministrul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, Li Keqiang, a declarat, la finalul întâlnirii cu premierul Victor Ponta, în plenul celor două delegaţii, că împlinirea a 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale reprezintă ”un nou punct de pornire” pentru aprofundarea încrederii bilaterale şi pentru valorificarea potenţialului schimburilor şi a cooperării bilaterale dintre România şi China în domenii precum cele ale energiei, infrastructurii şi agriculturii.
Li Keqiang l-a numit pe Victor Ponta ”prietenul mai vechi şi mai tânăr al Chinei”, menţionând că acesta a efectuat, de-a lungul anilor, mai multe vizite în R.P.Chineză.
La finalul întâlnirii bilaterale şi a discuţiilor purtate în plenul celor două delegaţii, între partea chineză şi cea română au fost semnate patru acorduri bilaterale.
Investitorii aşteptaţi la hidrocentrala Turnu Măgurele-Nicopole
Ministrul Economiei, Constantin Niţă, a afirmat că investitorii chinezi sunt aşteptaţi să participe la realizarea unor proiecte importante în domeniul energetic, precum hidrocentrala Turnu Măgurele-Nicopole sau salba de microhidrocentrale de pe râul Prut.
”În domeniul Energiei, aşa cum s-a mai spus, avem un început de colaborare foarte bun. Avem colaborare în domeniul nuclear, în domeniul producţiei de energie pe cărbune, pe apă. Şi aş aminti câteva proiecte pe care încă nu le-am antamat în discuţiile cu dumneavoastră şi care cred că ar prezenta interes. Este vorba de hidrocentrala Turnu Măgurele-Nicopole, pe care am dori să o facem împreună cu partenerii din Bulgaria. Vă mai provoc la o salbă de microhidrocentrale pe râul Prut, la graniţa dintre România şi Moldova, la cablul submarin, care leagă România de Turcia privind transportul de energie electrică. Sunt convins că aceste proiecte, alături de celelalte, vor fi finalizate într-o perioadă medie de timp”, a declarat ministrul Economiei.
El a adăugat că România este interesată de investiţii în industria extractivă minieră. ”Mai ales în domeniul modernizării minelor. Suntem interesaţi în modernizarea şi crearea unor structuri de producţie moderne în prelucrarea cuprului, precum şi în modernizarea structurilor de producţie privind metalele neferoase. În domeniul industriilor ne interesează privatizarea Oltchim, unul dintre cele mai mari combinate petrochimice din Europa, precum şi al unor companii care fabrică aparatură medicală, din producţia de ţevi din fontă şi altele”, a spus Niţă.
Ministrul Economiei a menţionat şi cele şase proiecte de parcuri tehnologice ce se doreşte a fi dezvoltate în perioada următoare în România, specializate pe electronică-telecomunicaţii, industrie alimentară, industrie extractivă, minieră, industria IT, prelucrarea lemnului şi un al şaselea, care să adune tot ce se fabrică în aceste parcuri industriale tematice, ”un parc logistic în portul Constanţa”.
Ioan Rus îi aşteaptă tot pe chinezi
Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat că investitorii chinezi sunt aşteptaţi în diverse forme de parteneriat să participe la obiectivele propuse prin Master Planul General de Transport în România, ce va fi agreat în această toamnă de Guvernul român şi UE.
”Ca bază de dezvoltare economică a României, în continuare, în următorii ani, probabil că şi companiile chineze vor putea participa la ceea ce înseamnă modernizarea a 14.000 de kilometri de cale ferată, a ceea ce înseamnă 2.500 de kilometri de drumuri expres şi în jur de 3.000 de kilometri de drumuri transregionale şi ceea ce înseamnă spre 1.000 de kilometri de autostradă. De asemenea, probabil că experţii şi companiile chinezeşti vor putea participa la ceea ce înseamnă modernizarea aeroporturilor româneşti, atât aeroporturi internaţionale, cât şi aeroporturi care vor opera intern, în România”, a declarat ministrul Transporturilor la reuniunea economică cu participarea reprezentanţilor principalelor companii şi bănci chineze care derulează afaceri sau doresc să investească în România.
Ioan Rus a adăugat ca importanţă a infrastructurii româneşti Portul Constanţa şi şantierele navale de la Marea Neagră.
Forum agricol China-Europa Centrală şi de Est la Bucureşti
Vicepremierul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a declarat că, la finele lunii octombrie, Bucureştiul va găzdui, în cadrul celui mai mare târg agricol internaţional, Forumul China-Europa Centrală şi de Est, primul eveniment de această natură organizat în afara R.P. Chineze, şi a anunţat, totodată, că România este pe punctul de a realiza primele exporturi spre China de carne de porc şi bovine vii.
”România şi-a stabilit, prin programul de guvernare al acestui Guvern, faptul că agricultura şi energia sunt domeniile prioritare de dezvoltare în ţara noastră. Agricultura cred că a confirmat în ultimii ani că poate să fie motorul de creştere economică în România, dar cred că, deocamdată, potenţialul de dezvoltare al agriculturii nu este valorificat la nivel maxim.(…) În România creşterea agriculturii s-a datorat şi faptului că am avut acces la fonduri europene extrem de importante, iar faptul că, în continuare, până în 2020, vom avea acces la 20 de miliarde de euro fonduri europene ne asigură garanţia că putem să dezvoltăm, în continuare, nivelul producţiilor din ţara noastră. Cred că acest lucru asigură premisele unui potenţial de export din ţara noastră semnificativ, potenţial care se doreşte a fi pus în valoare inclusiv prin colaborarea cu companiile din ţara dumneavoastră”, a declarat vicepremierul Daniel Constantin.
El a menţionat şi faptul că în 2013 şi 2014 între România şi China s-au semnat acorduri importante la nivel sanitar-veterinar, ”care permit pentru prima dată, între ţările noastre, deschiderea pieţei din China pentru produsele româneşti, în special produse din carne de porc, pentru bovine vii, dar, în egală măsură, creează premisele ca noi acorduri pe partea de exporturi de ovine, de miere şi alte produse agroalimentare să se intensifice în perioada următoare”.
Ministrul Agriculturii a mai spus că România este pe punctul de a realiza primele exporturi spre China în ceea ce priveşte carnea de porc şi bovinele vii.
Ce s-a mai semnat prin China
China National Electric Engineering Construction Corporation va moderniza Grupul 4 şi va realiza instalaţiile de desfăşurare a Grupurilor 3 şi 4 de la Termocentrala Deva, în cadrul unui contract în valoare de circa 271 milioane dolari, transmite Mediafax.
Contractul a fost semnat de către directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, şi preşedintele Consiliului Naţional de Administraţie China National Electric Engineering Corporation, Xin Chunsheng.
Pe de altă parte, o firmă din China va construi, în următorii doi ani, în Craiova, un cartier de 35 de blocuri, cu câte 10 etaje şi penthouse în formă de pagodă, iar apartamentele vor fi vândute la un preţ de 400 euro/metru pătrat, astfel că locuinţele vor costa între 20.000 şi 45.000 euro.
Primarul oraşului Craiova, Olguţa Vasilescu, a semnat, la Beijing, un memorandum de înţelegere pentru dezvolatrea acestui proiect cu cu preşedintele companiei Shandong, Yang Gencai, şi un reprezentant al Băncii de Dezvoltare a Chinei.
Potrivit Olguţei Vasilescu, proiectul presupune o investiţie de 35 milioane euro, finanţare pe care compania constructoare, Shandong, a obţinut-o de la Banca de Dezvoltare a Chinei. Lucrările vor începe în luna octombrie şi vor dura un an şi jumătate, Primăria Craiovei punând la dispoziţie un teren de şapte hectare. Compania chineză va trebui să lucreze în antrepriză doar cu firme din Craiova şi să folosească materiale de construcţie de pe piaţa locală.
În plus, China Communications Construction Ltd., una din cele mai mari firme de infrastructură de transport din China, aşteaptă invitaţia Guvernului României de a începe procedura de dialog competitiv pentru construcţia autostrăzii Piteşti-Craiova, a declarat directorul de dezvoltare al companiei, Hu Bin. Directorul de dezvoltare al China Communications Construction Ltd., companie care a participat şi la preselecţia proiectului autostrăzii Comarnic-Braşov, a fost prezent la întâlnirea premierului Victor Ponta cu oameni de afaceri chinezi.
Hu Bin a afirmat că o finanţare va fi asigurată de China Communications Construction Ltd., care trebuie să obţină fondurile necesare atât pe plan intern, din China, cât şi de la instituţii internaţionale. „În România, dacă vreţi să acceleraţi infarstructura de transport, este mai bine să folosiţi relaţia directă, de la un Guvern la celălat Guvern, va fi mai rapid, altfel trebuie să aşteptăm nu ştiu câţi ani”, a spus directorul de dezvoltare al China Communications Construction Ltd.
Compania mixtă româno-chineză Cattle Ferma de Bovine SRL vrea să înceapă, în această toamnă, exportul de bovine vii în China, cu un prim lot de 5.000 de vaci, obiectivul companiei fiind de a exporta din România către China cel puţin 20.000 de capete anual. Liu Dong, preşedinte al societăţii româno-chineze, a anunţat, cu prilejul întlânirii premierului Victor Ponta cu oamenii de afaceri din China, că firma cu sediul în Braşov va începe în perioada septembrie-octombrie primul export de vaci, cu un lot de 5.000 de capete. „Obiectivul companiei noastre este de a exporta cel puţin 20.000 de capete anual, din rasele Holstein şi Bălţata”, a spus Liu Dong.
Acesta a precizat că, în ceea ce priveşte compania pe care o reprezintă, au durat foarte mult procedurile şi autorizările veterinare, în ciuda eforturilor autorităţilor române. Investitorul chinez a subliniat că, recentele cazuri de boală a „limbii albastre” înregistrate la bovinele din România, nu constituie o problemă pentru export.