Corespondență din Slovacia, Alina Oprea
Cea de-a doua zi din cadrul vizitelor organizate în Slovacia de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la proiecte finanțate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost dedicată produselor lactate. Am mers în satul Raková, districtul Čadca, regiunea Žilina. Aici am găsit o fermă prietenoasă cu mediul, un complex zootehnic model finanțat prin măsura 121 ”Modernizarea exploatațiilor agricole”, al cărui beneficiar este Uni – Con Kysuce.
Gazda, Jozef Samaj, este un fermier desăvârșit, dar şi un mare pasionat al vânătorii, după cum arată numeroasele trofee expuse în zona de primire din fermă: urși, mistreți, antilope și cerbi. De altfel, el a vânat de câteva ori și în România şi spune că ar vrea să încerce şi o vânătoare de urşi.
Ziariştii români au fost întâmpinați cu o băutura tradiţională slovacă, Borovicka, obţinută din ienupăr, dar şi cu produse lactate specifice, fabricate în ferma proprie: ”aţe din brânză” şi ”noduri de brânză”, dar şi cu alte preparate obţinute din lapte de vacă sau de oaie condimentate cu diferite arome: brânzeturi, plăcinte, prăjituri, lapte bătut, lapte dulce.
La rândul său, slovacul Jozef Samaj spune că apreciază produsele tradiţionale româneşti, în special pastrama şi carnea de berbecuţ, dar şi brânzeturile tari, pe care le găsește foarte delicioase.
Ferma a trecut de la statul slovac în proprietate privată în anul 1996, însă a fost devalizată şi distrusă în totalitate după 1989, după căderea socialismului. A reconstruit-o și a modernizat-o și acum are 40 de angajați, însă vara angajează mai mulți sezonieri. Societatea Uni-Con Kysuce deţine în fermă 60.000 de păsări, 1.200 de oi, 150 de vaci de lapte şi 200 de viţei. Aproape toată producţia de lapte de oaie şi de vacă obţinută în fermă se prelucrează aici şi se vinde direct din curte.
Societatea Uni-Con Kysuce şi-a orientat activitatea către sectorul ecologic, în creşterea animalelor şi prelucrarea produselor lactate, iar cu ajutorul unui proiect finanţat din fonduri europene în valoare totală de 1,8 milioane de euro a reuşit să treacă o parte din activităţi în agricultura ecologică, să construiască noi adăposturi pentru animale dotate cu echipamente moderne şi să devină o fermă prietenoasă cu mediul. În plus, produce fân și fânețuri ecologice și prelucrează laptele de oaie și de vacă.
”Ne dedicăm activitatea mai mult în sectorul zootehnic, mai mult pentru păşunat decât în sectorul cultivării cerealelor având în vedere că localitatea este situată la o altitudine de până la 1.000 de metri deasupra nivelului mării şi nu este tocmai locul potrivit pentru cultivarea cerealelor. De aceea cumpărăm aceste cereale necesare activităţii noastre. Ne-am orientat către domeniul ecologic, iar fânul şi fâneţele obţinute de pe păşunile noastre sunt ecologice şi ne ajută la producţia zootehnică”, a declarat Jozef Samaj (foto).
Fermierul menționează însă că oamenii din localitate nu doresc să lucreze în agricultură și este foarte greu să găsească oameni pentru acest tip de producție.
”Cu ajutorul fondurilor europene, am reuşit să achiziţionăm o linie de producţie şi un adăpost pentru ovine, pentru că am crescut numărul lor la 1.200 de capete şi vrem să minimalizăm numărul de ore de muncă manuală. Mai primim totodată subvenții pentru teren agricol și producție zootehnică de 500.000 euro annual”, a explicat proprietarul societăţii.
Tot cu ajutorul proiectului european menţionat, din care numai o sumă de 676.000 de euro a reprezentat finanţare nerambursabilă de la UE, proprietarul a construit un areal pentru adăpostirea viţeilor şi a îngrădit terenul de 1,5 km.
”Toată producţia care provine de la ovine este ecologică, iar laptele obţinut, fie că este de vacă sau de oaie, se prelucrează aici şi se vinde direct din curte. Din prelucrarea laptelui avem venituri de 20.000 de euro lunar, dar nu exportăm nimic, totul se vinde pe piaţa locală. În schimb, la carne de pui, unde producem anual 70.000 de kilograme de carne de pui, vindem nu doar în Slovacia, ci şi în alte ţări ale UE. Aşteptăm viitoarea programare financiară pentru accesarea de noi fonduri europene”, a adăugat Samaj.
Fondurile viitoare vor fi orientate tot pentru îmbunătăţirea producţiei zootehnice, a productivităţi şi competitivităţii societăţii.
Samaj pare să fi găsit soluția de a-și vinde eficient producția: direct de la poarta fermei sau prin distribuția locală; laptele vândut direct către procesatori costă 0,31 eurocenți, iar de la poarta fermei către consumatorul final este 0,65 eurocenți. La sat, un angajat din procesare câștigă peste 600 euro.
Fabrica de procesare a laptelui
Ne-am deplasat apoi în satul Blatnica, districtul Martin, la Societatea Agricolă Gader Blatnica, care produce între 8 și 10.000 de iaurturi pe zi. Societatea a achiziționat o mașină frigorifică și utilaje de procesare a laptelui prin măsura 121 ”Modernizarea exploatațiilor Agricole”.
Societatea agricolă Gader Blatnica este singura cooperativă din zonă împărţită pe patru zone cadastrale care acoperă nouă localităţi, fiind moştenitoarea unor vechi şi mici cooperative înfiinţate în anii 1950, în cele nouă localităţi din zonă, care în anii 1975-1976 au fost unificate sub o singura umbrelă şi care funcţionează și în prezent.
Iaurturile fabricate în mica fabrică de procesare ridicată de către acţionarii societăţii din fonduri proprii sunt vândute doar pe piaţa locală în magazinele mici, dar şi prin marile lanţuri de magazine, unele cunoscute şi în România. Acestea ajung şi în grădiniţe sau şcoli, pentru că sunt produse naturale ”apropiate de gustul de acasă” şi nu conţin conservanţi.
Decizia comunităţii de a construi această unitate de procesare a laptelui, care a costat 1,1 milioane euro, a venit după o perioadă în care laptele colectat era vândut unei fabrici de procesare care se afla la o distanţă destul de mare de această comunitate, respectiv la 120 de kilometri.
”Fabrica a fost construită deoarece până nu demult am vândut laptele la o fabrică de procesare aflată la 120 km. Din cauza distanţei am decis să facem o mică fabrică din fonduri proprii, pentru că nu exista atunci posibilitatea de finanţare prin fonduri europene. Fondurile totale alocate acestei proiect au fost de 1,1 milioane de euro, iar ulterior, după finalizarea proiectului, am mai luat de la UE pe un proiect de 150.000 de euro, încă 57.000 de euro pentru achiziţionarea unor utilaje de procesarea untului, a unui tanc de răcire pentru iaurturi şi două autoturisme care deservesc la distribuirea produselor”, spune preşedintele cooperativei, Zlata Holubova (foto).
Potrivit acesteia, întreaga fabrică, cu tot cu tehnologie, a pornit de la zero, şi abia când au fost finalizate lucrările a apărut posibilitatea de finanţare din fondurile europene, care însă nu a fost foarte mare. Iaurturile produse la Blatnica nu conţin conservanţi, afirmă reprezentanta societăţii.
”Noi avem o producţie apropiată de cea naturală, făcută în casă, adică nu adăugăm conservanţi. Procesăm circa 100.000 de litri de lapte lunar, iar pe zi facem în jur de 8.000 – 10.000 de iaurturi, mai puţine însă în perioada de vară, în perioada vacanţelor. Iaurturile se vând sub brandul Gader – numele cooperativei – având pe ele şi sigla naţională de calitate. Nu intenţionăm să distribuim la distanţe mari, pentru că au un termen de garanţie redus, circa două săptămâni, şi de aceea vindem în magazinele mai mici, dar şi în Billa sau Kaufland, şi distribuim în grădiniţe şi şcoli”, a adăugat Holubova.
Fabrica din localitatea Blatnica are acum în jur de 60 de angajaţi, iar numărul persoanelor care deţin cotă parte în această fabrică este de 580. Ei primesc dividende, începând de la 10-15 euro minimum, dar pot ajunge şi la 2.000 de euro sau chiar mai mult în funcţie de cota parte, iar unele persoane pot să cumpere terenuri şi să participe în acest fel la acţionariatul societăţii. Reprezentanta societăţii slovace spune că, până în acest moment, societatea a avut profit.
Societatea deţine 3.500 hectare de terenuri pe care le cultivă, 410 de vaci de lapte şi 180 capete vită pentru carne, dar şi viţei. De asemenea, membrii societăţii vând fâneţuri, rapiţă pentru ulei şi o fabrică de procesare a uleiului. Societatea primeşte subvenţii de 20.000 de euro pentru vacile de lapte, o sumă destul de mică, însă pentru teren sumele se ridică şi la 700.000 – 800.000 de euro pe an.
Salariile angajaţilor sunt în jur de 600 de euro net sau 800 de euro brut, însă cheltuielile sunt foarte mari, la fel şi impozitele.
”În jur de 40% merge la stat şi cred că este o măgărie, pentru ca statul nu ne dă nimic şi noi le dăm 40%. Nu avem niciun fond de garantare, deşi în ultimii ani agricultura este tot mai greu de realizat în această zonă, pentru că plouă foarte mult. În 21 iulie am demarat recoltatul la cereale, dar încă nu l-am finalizat din cauza ploilor”, a spus Zlata Holubova.
Agricultura din Slovacia se caracterizează printr-un grad ridicat de arendare a pământului, circa 95%, și cu numai 5% terenuri proprii, fiind axată cu precădere pe producția vegetală. Agricultura contribuie cu 3,8% la PIB-ul țării și utilizează aproximativ 6% din forța de muncă.
Populația activă din agricultură este de 153.932 de locuitori, iar suprafața agricolă totală este de 1,9 milioane hectare, din care terenuri arabile de 1,6 milioane hectare. Circa 200.000 de hectare sunt irigate. De asemenea, 83,3% din terenuri, respectiv 1,054 milioane hectare sunt deținute de persoane fizice, 110.932 hectare, 8,6%, de persoane juridice private, iar 99.415 hectare (8,1%) se află în proprietatea statului.