Agricultura şi protecţia mediului sunt două domenii care depind unul de celălalt, este concluzia participanţilor la conferinţa “Agricultura şi protecţia mediului în Europa Centrală şi de Est – Contribuţia lor la creşterea economică şi dezvoltarea pieţei muncii”, organizată de Liga Europeană pentru Cooperare Economică.
România poate să se menţină pe primele locuri în Europa la producţia agricolă, dacă va reuşi să convingă Comisia Europeană să nu mai fie interzise anumite substanţe absolut necesare în tratarea seminţelor, a declarat, marţi, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la conferinţa “Agricultura şi protecţia mediului în Europa Centrală şi de Est – Contribuţia lor la creşterea economică şi dezvoltarea pieţei muncii”, organizată de Liga Europeană pentru Cooperare Economică. El a pus problema anumitor substanţe care folosesc neonicotinoidelele, interzise anul trecut. “Ele sunt absolut necesare în tratarea seminţelor. Faptul că în 2013 ele au fost interzise dăunează foarte mult producţiei din România, dacă nu vom obţine acea perioadă de derogare de 120 de zile, aşa cum împreună cu mediul privat am încercat să convingem Comisia Europeană. Am înţeles că există un accept de principiu şi aşteptăm acum şi acceptul formal pe această temă. Fără astfel de tratamente, ţările din Europa de Est vor fi afectate din punct de vedere al producţiei”, a spus Daniel Constantin.
De asemenea, şeful MADR consideră că România are încă nevoie de investiţii masive în agricultură pentru a ajunge la o medie de productivitate comparabilă cu cea întâlnită în alte sate europene. “Motivul pentru care România are subvenţii mai mici la hectar decât în alte state europene este acela că, la momentul negocierilor, în anii 2002-2003, producţia medie la hectar era 2,65 de tone, iar în alte state membre producţia medie era de 4-5 tone la hectar, la anumite produse. La baza calculării subvenţiilor am avut aceste date, care nu s-au modificat prea mult în România şi care sunt legate şi de gradul de utilizare al îngrăşămintelor, ceea ce a condus la aceste diferenţe de producţie”, a spus Constantin.
Atenţie la pierdea de resurse naturale
Comisarul European pentru Agricultură Dacian Cioloş a ţinut să atragă atenţia asupra pierderilor de resurse înregistrate în fiecare an la nivelul Uniunii Europene. El a pus accent pe diminuarea suprafeţelor de teren agricol, unde, potrivit statisticilor, în fiecare an dispar aproximativ 1000 kmp. “Uniunea Europeană pierde în fiecare zi 275 de hectare de terenuri agricole, echivalentul a 360 de terenuri de fotbal, din cauza presiunii asupra mediului şi resurselor naturale”, a declarat comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală, Dacian Cioloş.
„Vorbim de o raritate a resurselor naturale nu doar în ţările cu performanţe economice semnificative pentru că este şi o problemă a ţărilor în curs de dezvoltare, unde lipsa tehnologiei face ca presiunea pe mediu şi pe resurse să fie foarte importantă. Mă refer la pierderea fertilităţii solului şi a suprafeţelor agricole, atât din punct de vedere al calităţii cât şi fizic, adică la scoaterea din circuitul agricol prin presiunea urbanizării, construcţiilor şi infrastructurii pe măsură ce se dezvoltă economiile din ţările în curs de dezvoltare”, a spus Cioloş.
Comisarul European este de părere că, alături de agricultură şi protecţia mediului, trebuie să fie pusă în atenţie şi sănătatea populaţiei. Astfel, în acest context, din punct de vedere economic, cele mai importante probleme sunt legate de risipa de alimente, raritatea resurselor şi sănătatea populaţiei.
Natura 2000 şi agricultura
Attila Korodi, ministrul Mediului, prezent la manifestare, a declarat că “agricultura exercită o presiune puternică asupra mediului”. Potrivit acestuia, în prezent, 22,68% din teritoriul naţional face parte din reţeaua Natura 2000, ceea ce impune o atenţie sporită atunci când este vorba de acţiuni economice în aceste zone. “Într-un raport din 2007, s-a constatat că una dintre principalele cauze ce afectează speciile şi habitatele protejate o reprezintă agricultura intensivă”, a susţinut demnitarul. Korodi a atras atenţia că sunt zone în care trebuie aplicate măsuri speciale în activităţile agricole pentru a proteja biodiversitatea. “Este de datoria orăşenilor, care nu trăiesc în zone protejate, să vină în sprijinul agricultorilor, cu compensaţii. Fără o strategie comună a instituţiilor care coordonează mediul şi agricultura, nu putem avea valoarea adăugată în agricultură, cu asigurarea protecţiei mediului”, a completat ministrul Mediului Attila Korodi.
Măsuri de silvomeniu
România a investit aproape trei miliarde de euro în perioada 2007- 2013 prin măsurile de agromediu, alte trei miliarde de euro urmând să fie puse la dispoziţie în următorii şapte ani, a precizat vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
“Regulamentul european spunea ca 25% din alocarea financiară pe dezvoltare rurală să meargă la măsurile de agromediu în perioada 2007 – 2013. Am investit pe aceste măsuri aproape trei miliarde de euro, iar alte trei miliarde de euro vor fi puse la dispoziţie pentru că procentajul a crescut la 30% în perioada 2014 – 2020. Sunt patru măsuri pe care le-am identificat şi analizăm introducerea celei de-a cincea – măsura de silvomediu”, spus Daniel Constantin.
Astfel, prima măsură se referă la împădurirea terenurilor agricole, respectiv crearea de perdele forestiere, a doua la măsura de agromediu aşa cum a fost definită şi în perioada 2007 – 2013, a treia se referă la zonele defavorizate, nu numai cele montane, şi cea de-a patra la agricultura ecologică, care s-a dezvoltat foarte mult în România plecând de la gradul redus de utilizare a îngrăşămintelor.
“Pe baza discuţiilor avute cu mediul privat, cu ONG-urile şi cu Ministerul Mediului, analizăm introducerea măsurii de silvomediu. Cei care sunt proprietari de păduri şi nu pot să le valorifice din punct de vedere al agriculturii pot să primească o compensaţie financiară. Vrem să asigurăm o dezvoltare echilibrată între potenţialul pe care îl are agricultura şi mediul înconjurător”, a completat ministrul Agriculturii Daniel Constantin.