Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 5,2% pe seria brută şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier în ultimul trimestru al anului trecut comparativ cu perioada similară din 2012, iar, pe ansamblul anului trecut, economia României a înregistrat o creştere de 3,5%, potrivit estimărilor “semnal” ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Ceea c reprezintă o creştere economică peste aşteptări! În prognoza de toamnă 2013, dată publicităţii în noiembrie, Comisia Naţională de Prognoză estima o creştere a PIB de 2,2% pe întreg anul trecut. Şi Fondul Monetar Internaţional a estimat, recent, că România va înregistra, în 2013, o creştere economică de 2,8%.
Creşterea economiei României s-a accelerat neaşteptat în trimestrul patru din 2013, ajungând la cel mai rapid ritm din 2008, datorită majorării exporturilor, îmbunătăţirii consumului, dar şi unui an agricol bun.
Premierul Victor Ponta a prezentat rezultatele economice pe anul 2013 şi ţintele pentru 2014 la Palatul Victoria, unde a participat, printre alţii, şi ministrul demisionar al Economiei, Andrei Gerea, dar a lipsit fostul vicepremier şi ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu.
“Vreau să precizez de la început că agricultura a contribuit, dar nu toată creşterea economică este datorată agriculturii. Cifrele acum sunt oficiale din partea INS şi Eurostat (n.r. – oficiul de statistică al Uniunii Europene) şi agricultura, alături de industrie, alături de servicii şi de absorbţia fondurilor europene a făcut posibil acest lucru. România s-a obişnuit de multe ori să fie pe primul loc în sens negativ în anumite domenii pe plan european. Vreau să salut faptul că suntem pe primul loc la creştere economică şi să mulţumesc tuturor celor care în ţara noastră au muncit pentru ca aceste rezultate să apară. Este un trend pozitiv pe care în mod sigur trebuie să îl păstrăm în perioada imediat următoare”, a spus Ponta, conform Agerpres.
Premierul a explicat că estimarea iniţială a partenerilor internaţionali a fost de 1,6% şi mult peste media ţărilor partenere ale României în cadrul Uniunii Europene.
Pe de altă parte, Victor Ponta a menţionat că, în 2013, rata inflaţiei a coborât la un minim istoric, de 1,06%, iar în perioada mai 2012 – noiembrie 2013 s-au creat 80.000 de noi locuri de muncă stabile în economie.
De asemenea, potrivit şefului Executivului, în 2013 România a încasat de la UE fonduri europene mai mari decât primise cumulat în ultimii cinci ani (2007-2012), iar rata de absorbţie a ajuns la circa 34%, de peste patru ori mai mare decât la începutul guvernării. Subvenţiile pentru agricultură au fost, în 2013, de 139,17 euro la hectar, cu 40% mai mari decât în 2011, şi duble faţă de 2009.
Potrivit premierului, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14% în perioada mai 2012-decembrie 2013, ajungând la 1.760 lei. Investiţiile străine directe au atins un maxim al ultimilor patru ani, în creştere 27% în 2013 faţă de 2012.
Pe de altă parte, Victor Ponta a declarat că, dacă noile reglementări privind insolvenţa ar fi fost adoptate, România ar fi avut o creştere economică şi mai mare.
“Dacă am fi avut Legea insolvenţei, probabil că România ar fi avut o creştere cu cel puţin încă un punct procentual, pentru că s-ar fi combătut evaziunea fiscală gravă. Vorbesc de firme şi societăţi care de ani de zile evazionează statul, nu plătesc nicio taxă la buget, dar nu plătesc nici beneficiarii privaţi, ceea ce-i şi mai grav. Adică acumulează non-stop taxe şi datorii pe care nu le plătesc şi afectează mediul concurenţial, pentru că cel care plăteşte taxe şi impozite este dezavantajat faţă de cel care, folosind în mod abuziv procedura insolvenţei, nu plăteşte nici la buget, nici către beneficiari. Deci, dacă aveam Codul insolvenţei, în mod sigur ar fi fost o creştere economică mult mai mare”, a susţinut Ponta în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Victoria.
El a spus că intrarea în vigoare a noilor reglementări privind insolvenţa şi existenţa consensului politic cu privire la marile proiecte economice pot contribui în 2014 la accelerarea ritmului de creştere economică.
Autorităţile speră să menţină ca tendinţa de creştere economică
Premierul Victor Ponta consideră că autorităţile române nu sunt prea ambiţioase dacă speră ca tendinţa de creştere economică să se menţină peste 3%. “Creşterea economică care a stat la baza construcţiei bugetului pentru 2014 este de 2,2%, cu un deficit de 2,2%. Avem aproape o cotă unică aici de creştere economică şi de deficit. Îmi doresc foarte mult să nu respectăm această egalitate şi, dacă în 2013 am pornit cu ideea unei creşteri de 1,6% şi am ajuns la 3,5%, consider că nu suntem prea ambiţioşi sperând să păstrăm tendinţa de creştere economică peste 3%, iar reducerea continuă a deficitului bugetar intră în obligaţiile pe care România şi le-a asumat la momentul semnării tratatului fiscal”, a mai spus Ponta.
Premierul a arătat că investiţiile publice vor depăşi deficitul bugetar de aproape 3 ori în 2014 şi vor reprezenta 6% din PIB, respectiv 40 de miliarde de lei.
În agricultură se vor aloca de la bugetul de stat 2,1 miliarde de lei, din care 1,5 miliarde de lei reprezintă subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli şi 0,6 miliarde de lei plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal. Investiţiile în mediul rural vor creşte de la 14,6 miliarde de lei, în 2013, la 18,4 miliarde de lei, în 2014, ceea ce reprezintă un avans de 26% pentru canalizare, apă şi dezvoltare rurală.
De asemenea, se aşteaptă creşterea cu minimum 5% a câştigului salarial mediu net lunar în 2014 şi 2015. Tot în cursul acestui an, pensiile vor fi indexate cu 3,75%, astfel că pensia medie lunară va depăşi 200 de euro. În 2015, aceasta va creşte cu 4,5%.
Salariul minim va creşte cu 12,5%, în 2014, până la 200 de euro. De asemenea, este prevăzută şi creşterea venitului minim garantat cu 4,5%.
În plus, premierul a menţionat că se are în vedere mărirea salariilor profesorilor debutanţi şi ale medicilor rezidenţi, pentru a facilita investiţia în sănătate şi educaţie.
Totodată, se are în vedere o politică fiscal-bugetară prudentă, pentru a ajuta BNR să se încadreze în ţintele anuale de inflaţie pentru 2014 şi 2015, respectiv 2,5% plus/minus un punct procentual.
Guvernul estimează reducerea ratei şomajului BIM la 6,5% în 2015 şi un plus de 100.000 de noi locuri de muncă în 2014 şi 2015.
Scad costurile cu finanţarea
“Costurile de finanţare pe care statul român le plăteşte au scăzut atât în lei, cât şi în valută, şi vreau să precizez că, pentru prima dată în istorie, România a emis obligaţiuni în dolari, la o maturitate de 30 de ani; deci, cei care ne-au împrumutat sunt privaţi şi au încredere că România, peste 30 de ani, îşi va plăti fără probleme datoriile. Este un semn de încredere extraordinar, iar, în mod concret, în 2014, România se va împrumuta cu 2 miliarde de euro mai puţin decât în anii precedenţi. O veste extrem de bună, care, sigur, poate fi o surpriză, dacă cineva lua în serios declaraţiile politice, că fug investitorii străini din România”, a spus Victor Ponta.
Premierul a precizat că este extrem de important faptul că, în ultimii doi ani, România şi-a îmbunătăţit în mod radical percepţia pe pieţele financiare private internaţionale.
“Nu mai suntem ca în 2009, când doar Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au fost dispuse să ne împrumute cu bani. În acest moment toate emisiunile de titluri de stat au fost suprasubscrise. La nivel european, avem încă un risc mai mare decât Polonia sau Germania, dar suntem consideraţi o ţară cu riscuri net scăzute faţă de mulţi dintre vecinii noştri din Europa, şi asta se reflectă în mod direct în dobânzile pe care le plătim şi pe care, de fapt, le vor plăti guvernele şi generaţiile viitoare, pentru împrumuturile României”, a spus Ponta.
De asemenea, premierul a mulţumit BNR, care a sprijinit trendul pozitiv şi creditarea activităţii economice, printr-un mix de politici monetar-fiscal-bugetare şi printr-o reducere radicală a ratei dobânzii care, în 2009, era 10,25% iar în ianuarie 2014 este 3,5%, cea mai mică dobândă cheie din 1989 până în prezent.
Cotă de impozit diferenţiată, dar nu în 2014
Guvernul s-a angajat încă de la învestire că va păstra cota unică de 16% pentru companii, iar pentru persoanele fizice care, pentru o perioadă de timp limitată, au venituri reduse se poate aplica o scădere a acestei cote de la 16% la 12% şi la 8%, a mai spus Victor Ponta. El a subliniat, însă, că această măsură nu se va aplica în 2014.
“Încă din 2011, de la lansarea oficială a programului economic al Uniunii Social Liberale, pe care, de altfel, l-am consfinţit şi prin votul Parlamentului la învestire, Guvernul pe care îl conduc se obligă să păstreze cota unică de 16% pentru toate persoanele juridice, vorbim de societăţi comerciale aici. În cazul persoanelor fizice, am enunţat ideea pe care o vom aplica pe măsură ce avem spaţiul bugetar necesar, respectiv aceea că pentru persoanele care, pentru o perioadă de timp limitată, au venituri reduse să putem să scădem această cotă de la 16% la 12% şi la 8%. Exprimarea corectă ar fi cea a unei excepţii pentru persoane fizice cu venituri reduse pe o perioadă limitată de timp de la ceea ce rămâne evident ca fundament al programului economic al Uniunii Social Liberale şi anume cota unică de 16%”, a spus Victor Ponta.
El a subliniat că este importantă cifra de 16%, mai mult decât cea de cotă unică, pentru că nimeni nu ar fi fost mulţumit cu o cotă unică de 40%.
În ceea ce priveşte măsura unei excepţii pentru persoane fizice cu venituri reduse pe o perioadă limitată de timp aceasta nu va fi aplicată în mod sigur în 2014.
Potrivit Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2014 – 2016, autorităţile de la Bucureşti intenţionează să introducă impozitul diferenţiat pe venitul salarial, cu deductibilităţi fiscale, cu cote de 8%, 12% şi 16% aplicate în funcţie de nivelul veniturilor. Totodată, se are în vedere reducerea semnificativă a CAS cu 5 puncte procentuale începând cu luna iulie a acestui an.
România – “un nou tigru economic”
O creştere cu 5% a Produsului Intern Brut în zilele noastre este asociată mai degrabă celor mai performante economii emergente din Asia şi Africa decât creşterii lente înregistrate în rândul ţărilor Uniunii Europene, însă România a produs o surpriză cu ritmul său de creştere în T4 2013, cel mai bun din ultimii cinci ani, comentează ziaristul britanic Andrew MacDowall, pe Beyond Brics, blog afiliat cotidianului Financial Times.
Într-un articol cu titlul “Un nou tigru? România înregistrează o creştere de 5,2% în ultimul trimestru” al anului 2013, autorul citează estimările “semnal” ale INS. În plus, inflaţia, cândva o îngrijorare serioasă, a ajuns la cel mai scăzut nivel din toate timpurile, 1,1% în ianuarie, mai scrie Andrew MacDowall.
Potrivit acestuia, într-o notă a BCR, cea mai mare bancă din România, se menţiona că cererea externă (exporturile de mărfuri şi servicii) este cel mai probabil principalul motor de creştere în trimestrul 4 ca, de altfel, în întregul an 2013. Este posibil ca un alt factor de creştere să fi fost anul agricol excepţional, dat fiind că, istoric vorbind, ritmul de creştere al economiei României depinde de fluctuaţiile din agricultură.
Totuşi, încă este cam prea devreme pentru a sărbători, avertizează autorul articolului, în condiţiile în care încrederea consumatorului este încă scăzută. Potrivit Beyond Brics, este de aşteptat ca această creştere surprinzătoare a PIB în T4 2013 să fie urmată de o încetinire uşoară în 2014, dat fiind că recuperarea economică rămâne fragilă. Iar alegerile europene şi prezidenţiale din acest an ar putea provoca la rândul lor o oarecare îngrijorare pe piaţă.
“Deşi este încă prea devreme pentru a saluta un tigru est-european, performanţa României dă motive de optimism. Apetitul investitorilor pentru emisiunea de obligaţiuni în valoare de 2 miliarde de dolari, din ianuarie, reflectă un entuziasm mai amplu pentru recentul val de emisiuni de obligaţiuni central şi est-europene înainte de reducerea anunţată de banca centrală americană (n.r. – Fed a anunţat la sfârşitul anului trecut că va reduce, începând din ianuarie, programul de achiziţii lunare de obligaţiuni, scopul fiind de a introduce lichidităţi semnificative în sistemul financiar, susţinând, astfel, economia SUA, dar şi pieţele financiare la nivel global). Dar acest apetit al investitorilor reflectă, totodată, şi un anumit grad de încredere în consolidarea fiscală a României, la numai câţiva ani după ce ţara s-a confruntat cu o criză bugetară”, conchide Andrew MacDowall.
Bancherii români sunt circumspecţi
Economia României a crescut în 2013 pe baza exporturilor, a rezultatelor bune din agricultură şi a industriei, însă este posibil ca o parte dintre aceste sectoare să nu înregistreze aceleaşi performanţe şi în 2014, ceea ce ar putea afecta negativ rezultatele economice pentru acest an, consideră Mihai Pătrulescu, senior economist UniCredit Ţiriac Bank.
“Creşterea PIB de 3,5% în 2013 a fost impulsionată de o evoluţie foarte bună a exporturilor, dar şi de factori conjuncturali, precum recolta foarte bună, dezvoltarea unor noi capacităţi de producţie în sectorul industrial, precum şi surpriza din trimestrul patru. Însă, aceşti factori conjuncturali ar putea crea un efect de bază negativ pentru anul 2014”, a explicat Mihai Pătrulescu.
În ceea ce priveşte evoluţia economiei din ultimul trimestru al anului trecut, plus 5,2% faţă de trimestrul IV din 2012, reprezentantul UniCredit susţine că aceasta a venit în contextul în care “dinamica exporturilor şi a cererii interne este estimată să fi rămas liniară”.
“Este puţin probabil ca investiţiile în economie să fi accelerat atât timp cât evoluţia creditării a rămas negativă. Repornirea cheltuielilor de investiţie ale Guvernului în luna decembrie poate să fie un factor pentru accelerarea PIB, dar există posibilitatea unor modificări tehnice, precum deflatorii PIB sau metodologia de calcul”, a explicat Mihai Pătrulescu.
De asemenea, Radu Crăciun, economistul şef şi directorul de cercetare al Băncii Comerciale Române, este de părere că datele referitoare la creşterea economică pe 2013 reflectă, mai degrabă, evoluţii conjuncturale, decât o tendinţă pe termen lung.
“Chiar şi cu performanţa peste aşteptări din decembrie, cred că cifrele statistice reflectă, mai degrabă, evoluţii conjuncturale pozitive ale economiei, decât o tendinţă pe termen lung. Din acest motiv, în condiţiile în care consumul intern va rămâne mai degrabă slab, iar sectorul agricol nu va mai avea o contribuţie semnificativă în 2014, trebuie să ne aşteptăm la o încetinire economică anul acesta”, a explicat Radu Crăciun.
În opinia sa, sursele accelerării “surprinzătoare’”a economiei în 2013 ar putea proveni din creşterea exporturilor, din raportări adiţionale provenind din anul agricol excepţional şi din accelerarea cheltuielilor bugetare din trimestrul 4.
“Un uşor suport este posibil să fi venit şi din zona consumului care, în luna decembrie, a arătat o îmbunătăţire relativ importantă an la an”, a adăugat oficialul BCR.
Locul I în UE
România a consemnat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul IV din 2013, atât comparativ cu precedentele trei luni, cât şi cu perioada octombrie-decembrie 2012, potrivit estimărilor preliminare publicate Eurostat.
Graţie unei creşteri economice trimestriale de 1,7%, România este lider în UE, urmată de Cehia (1,6), Lituania (1,2%), Marea Britanie, Olanda şi Letonia (toate cu 0,7%). Potrivit Eurostat, în perioada octombrie-decembrie 2013, expansiunea economiei zonei euro a accelerat la 0,3%, după un avans de 0,1% în trimestrul precedent, iar Uniunea Europeană a înregistrat o creştere de 0,4%, după o expansiune de 0,3% în trimestrul trei din 2013.
Singurele scăderi s-au înregistrat în Cipru (- 1%), Finlanda (- 0,8%) şi Estonia (- 0,1%). Nu au fost disponibile datele pentru Grecia, Danemarca, Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta şi Suedia.
Comparativ cu perioada similară a anului trecut, PIB-ul României a înregistrat o creştere de 5,1%, cel mai semnificativ avans atât din zona euro, cât şi din Uniunea Europeană, fiind urmată de Letonia (+3,6%), Lituania (+3,3%), Ungaria şi Marea Britanie (ambele cu +2,8%).
Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Cipru (- 5,3%), Grecia (- 2,6%), Finlanda (- 1,4%) şi Italia (- 0,8%).
În schimb, economia zonei euro a înregistrat o creştere de 0,5% în trimestrul IV din 2013, după un declin de 0,3% în precedentele trei luni, în timp ce PIB-ul UE a înregistrat un avans de 1% în perioada octombrie-decembrie 2013, faţă de o expansiune de 0,2% în precedentele trei luni.
Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat anul trecut un declin de 0,4%, în timp ce Uniunea Europeană a înregistrat o creştere de 0,1% în 2013.