Misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM) pare “să bage zâzanie” între români. Pe de o parte, Guvernul trebuie să realizeze indicatorii macroeconomici (în special ţinta de deficit bugetar), iar pentru asta soluţia propusă o reprezintă majorarea taxelor sau introducerea unora noi. La rândul său, preşedintele Traian Băsescu se declară total împotriva creşterii accizei la carburanţi, care ar urma să aibă efect în toată economia. Cei mai “vitregiţi” sunt oamenii de afaceri, care, la întâlnirea cu reprezentanţii finanţatorilor internaţionali, au venit cu propuneri şi soluţii care să conducă la alimentarea bugetului de stat cu sumele necesare, dar fără să crească impozitarea.
Preşedintele Traian Băsescu susţine că nu există “o dispută” între el şi Fondul Monetar Internaţional şi că este un susţinător al continuării Acordului pe care România îl are cu FMI, însă nu doreşte impunerea de “taxe inutile”.
“Voi susţine fără rezerve menţinerea accizării actuale la combustibil şi nu sunt un adversar al liberalizării preţurilor la energie, fie că vorbim de energie electrică, fie că vorbim de gaze. (…) Am ţinut să subliniez aceste lucruri, pentru că nu am vrut să se înţeleagă că între mine şi Fond ar fi o dispută. Cu certitudine sunt un susţinător al continuării Acordului cu Fondul. (…) În acelaşi timp, însă, nu vreau să impunem taxe inutile, pentru a face cheltuieli inutile în bugetul de stat. Mă interesează în mod deosebit un deficit cât mai mic, dar este foarte important ce calitate au cheltuielile din interiorul bugetului de stat pentru a ajunge la acest deficit. Eu mi-aş dori mult ca bugetul de stat al României să aibă cheltuieli de bună calitate, nu cheltuieli care să genereze impresia că s-ar mai putea întoarce vremurile de dinainte de criză”, a declarat preşedintele Băsescu, conform Agerpres, la recepţia de Anul Nou, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, la Palatul Parlamentului.
Şeful statului român a reiterat faptul că măsurile economice din 2010 au fost cele care au dus la creştere economică în următorii ani.
“În anul 2010, într-o criză extrem de puternică, am luat decizii foarte dureroase pentru populaţie, dar care au fost de natură să genereze macrostabilitatea pe care o avem acum. De asemenea, ideea a fost să nu mai acţionăm în ceea ce priveşte finanţele publice, sistemul de fiscalitate, să nu mai acţionăm prociclic, ci anticiclic. Observaţia pe care o fac cu privire la modul în care s-a construit bugetul acestui an este că începem din nou să avem abordarea prociclică şi să valorificăm uşoara creştere economică, pe care o avem de trei ani consecutiv, în creşteri de cheltuieli materiale, în creşteri de fond de salarii în uriaşul aparat bugetar pe care-l avem. Ar putea fi greşeala care să ne fragilizeze exact la ceea ce poate să însemne evoluţie pe pieţele internaţionale, evoluţie necontrolată”, a spus preşedintele.
În context, el a ţinut să puncteze că acesta reprezintă motivul pentru care s-a opus unor măsuri convenite de Guvernul României şi FMI, precum accizarea pe combustibil.
“Acesta este şi motivul pentru care m-am opus unor măsuri convenite între Guvern şi FMI, legate, spre exemplu, de creşterea accizei pe combustibil. România are bani de investiţii, avem sume uriaşe de la UE, avem împrumuturi de la BEI pentru a cofinanţa proiectele cu bani europeni. Trebuie să avem în vedere trei elemente fundamentale pentru dezvoltarea economică a României şi pentru creştere economică durabilă: unul este bugetul de stat, care este fundamental, care trebuie să asigure creşterea economică, cel de-al doilea pilon sunt banii europeni şi cel de-al treilea pilon sunt investiţiile străine directe. De aceea, abordarea mea publică nu are nimic comun cu interese politice, eu nu mai candidez, dar aş vrea să nu punem o sarcină în plus prin accizarea excesivă a combustibilului”, a conchis şeful statului.
Băsescu nu vrea să semneze
De altfel, preşedintele Traian Băsescu a afirmat, în discuţiile cu delegaţia comună FMI-CE-BM, că nu susţine introducerea accizei la carburanţi, menţionând că nu va bloca deciziile pe care aceste instituţii le iau cu Guvernul României, dar să nu i se ceară să semneze ce negociază ei.
“Desigur, din cauza ineficienţei colectării, noile taxe au fost introduse. Nu condamn lărgirea bazei fiscale, sunt un susţinător al acesteia, dar exagerările, a pune taxe suplimentare în cazul energiei, în principal, şi a carburanţilor, în special, o consider o mare greşeală, care va afecta şi economia, şi populaţia. Desigur, responsabilităţile sunt ale dvs. şi ale Guvernului, dar o asemenea taxă nu va fi în mod public susţinută de mine, pentru că nu cred că aceasta este o soluţie rezonabilă. Nu blochez deciziile dintre dvs. şi Guvern în acest moment, dar să nu-mi cereţi să semnez ce negociaţi”, a spus Băsescu, în debutul întrevederii de la Palatul Cotroceni.
Şeful statului a subliniat, în discuţiile cu reprezentanţii finanţatorilor internaţionali, faptul că ţara noastră şi-a reluat “vechile obiceiuri”, şi anume, cum a fost o creştere economică, cum s-a început să se cheltuiască ”din ce în ce mai mai mult”, fapt care “va pregăti” România pentru o nouă criză.
Pe de altă parte, Traian Băsescu şi-a exprimat speranţa că această nouă misiune a FMI va fi una ”de succes”.
Preşedintele Traian Băsescu a primit, joi, la Palatul Cotroceni, delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.
Deficienţe în energie şi transporturi
România are deficienţe în infrastructură, în special în sectorul energiei şi al transporturilor, ce trebuie rezolvate, a declarat, la rândul său, Andrea Schaechter, şeful delegaţiei FMI în România, la Recepţia de Anul Nou organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).
“Deficienţele infrastructurii trebuie rezolvate, în special în sectorul energiei şi transporturilor. România, din acest punct de vedere, se află în urma altor state din Uniunea Europeană. În sectorul energetic din România este necesar să se investească zeci de milioane de euro. Numai atunci când preţurile sunt corect stabilite, la fel şi stimulentele, investitorii vor veni şi îşi vor evalua oportunităţile de a investi şi de a obţine profituri. Pe de altă parte, să nu uităm de consumatorul casnic, care trebuie protejat. România poate deveni un exportator de energie”, a spus oficialul FMI.
Aceasta a menţionat, totodată, că România trebuie să accelereze absorbţia fondurilor europene, chiar dacă a ajuns la un procentaj important în ultimul an.
“România trebuie să accelereze absorbţia de fonduri europene, chiar dacă a atins deja o rată de peste 30%. Din nefericire, criza a lăsat o moştenire, iar nivelul de îndatorare s-a triplat şi este nevoie de multe eforturi. Este nevoie de un boom economic. Nu trebuie să ignorăm vulnerabilităţile din punct de vedere economic. Trebuie menţinute politicile stabile macroeconomice”, a afirmat Andrea Schaechter.
Pe de altă parte, aceasta este de părere că percepţia generală este că România a avut, până în prezent, performanţe economice importante, reuşind să treacă peste criza economică.
“România a reuşit o performanţă impresionantă, şi anume depăşirea crizei, ceea ce reprezintă o bază economică completă. România şi-a redus deficitul fiscal cu peste 6,5% din PIB. România este una dintre cele 11 state membre care nu mai sunt în procedura deficitului excesiv. În prezent, deficitul de cont curent, care ajunsese la un nivel maxim de 14%, a coborât la aproape 1% din PIB, deci din nou impresionant. Anul trecut, România a excelat la capitolul creştere economică. Asta nu înseamnă că şomajul nu este încă o problemă. Şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 20% şi acest lucru trebuie tratat cu seriozitate. Percepţia generală este că există realizări importante. Pe de altă parte, este important ca şi economia să României să facă faţă problemelor ce apar la nivel global”, a menţionat Andrea Schaechter.
Investitorii autohtoni vor stabilitate şi predictibilitate
„Relansarea economiei naţionale, stimularea investiţiilor, creşterea produsului intern brut, echilibrarea balanţei import-export, valorificarea resurselor interne – materiale şi umane – şi, implicit, creşterea veniturilor bugetare au reprezentat principalele teme de discuţie dintre reprezentanţii Consiliului Investitorilor Români (CIR) şi oficialii misiunii comune FMI-CE-BM”, a declarat, într-un comunicat de presă, Ioan Niculae, preşedintele CIR.
O delegaţie a Consiliului Investitorilor Români – organul de reprezentare al Asociaţiei “Forumul Investitorilor Autohtoni 2013” (FIA), s-a întâlnit pe 23 ianuarie cu reprezentanţii instituţiile financiare internaţionale. Din delegaţia oamenilor de afaceri români au făcut parte Ioan Niculae – președinte CIR/FIA, Gabriel Biriş – membru CIR, Filip Cârlea – director executiv CIR, Adina Niculae – membru CIR şi Cornel Negreţ – membru CIR.
Măsurile propuse de partea română au vizat cinci domenii prioritare: fiscalitate, legislaţie, energie, agricultură, fonduri europene şi tranzacţii internaţionale. Astfel, în domeniul fiscal, printre propunerile CIR se numără: scutirea de impozit a profitului reinvestit, reducerea contribuţiilor sociale, revenirea TVA la 19% şi scăderea TVA la 9% la alimentele de bază, lărgirea măsurilor de taxare inversă, informatizarea sistemului de plăţi (fiecare casă de marcat fiscală ar trebui să comunice vânzările, în timp real, către ANAF, iar emiterea de facturi să fie informatizată complet), stimularea plăţilor cu cardul, introducerea dreptului clientului de a nu plăti consumaţia în unităţile de alimentaţie publică în cazul în care nu i se emite chitanţă/bon fiscal.
În domeniul energiei şi resurselor energetice, Consiliul Investitorilor Români propune eliminarea sistemului “coşului de gaze” pentru toţi consumatorii eligibili, scoaterea CET-urilor de pe piaţa reglementată şi trecerea acestora pe piaţa liberă, reducerea tarifelor de transport pentru consumatorii întreruptibili, prelungirea calendarului de liberalizare a preţurilor la gazele naturale din producţia internă, crearea unor facilităţi de tranzacţionare pentru gazele naturale, pentru contracte tip o săptămână, o lună, un trimestru, un an.
Printre măsurile propuse de CIR pentru sectorul agricol se numără refacerea sistemului de irigaţii printr-un parteneriat public – privat, înfiinţarea de perdele forestiere in zonele aride etc.
Pentru absorbţia fondurior europene (o sursă de finanţare a investiţiilor private, în condiţiile în care băncile nu mai au acelaşi apetit în a finanţa economia reală ca în urmă cu 7-8 ani) va trebui ca autorităţile să renunţe la modificări legislative repetate şi cu aplicabilitate retroactivă, propune CIR.
Companiile româneşti care participă la licitații internaționale sunt dezavantajate în ceea ce privește accesul la garanții bancare specifice: de exemplu, costurile financiare pe care acestea le înregistrează pentru obţinerea scrisorilor de garanție de la bănci sunt între 2,5% și 4,3% din valoarea lor, în timp ce pentru companiile din străinătate aceste cheltuieli se ridică la 0,2 – 1%.
În acest sens, CIR a solicitat sprijin misiunii comune FMI-CE-BM în găsirea de soluții care să permită companiilor româneşti să beneficieze de condiții similare cu cele aplicabile concurenților din alte țări, în ceea ce privește emiterea de scrisori de garanție pentru participarea la licitații internaţionale. O soluţie avansată de membrii CIR o reprezintă implicarea mai activă a EximBank, un prim pas fiind reprezentat de reglementarea comisioanelor solicitate de această bancă.
Amânarea impozitului pe construcţii speciale până la realizarea unui studiu de impact
În ceea ce priveşte legislaţia internă, aceasta trebuie să fie predictibilă şi stabilă, fără a împiedica funcţionarea optimă a unei companii. Printre modificările legislative solicitate de CIR pentru a stimula investiţiile se numără completarea Legii 123/2012 a energiei şi gazelor naturale şi modificarea statutului de funcţionare a OPCOM astfel încât investitorii în domeniul producerii energiei să poată încheia contracte înainte de finalizarea proiectului, pentru a putea oferi garanţii băncilor finanţatoare.
De asemenea, CIR propune revenirea la prevederile iniţiale ale Legii 138/2004 a îmbunătățirilor funciare, pentru ca investiţiile în domeniu să poată fi realizate cu succes de către investitorii privaţi.
O altă solicitare se referă la modificarea Codului Fiscal şi renunţarea sau amânarea impozitului de 1,5% pe construcţiile speciale, introdus la începutul acestui an, până la efectuarea unui studiu de impact asupra mediului economic prin aplicarea acestuia.
Pentru reducerea evaziunii fiscale, membrii CIR propun introducerea răspunderii penale a personalului de vânzare, pentru orice tranzacţie efectuată fără bon fiscal.
Pentru maximizarea absorbţiei fondurilor europene, membrii CIR consideră că trebuie eliminate din legislaţie exprimările ambigue, ce pot crea confuzie, dar şi posibilităţi de fraudare. De exemplu, din legislaţia în domeniul achiziţiilor publice trebuie exclusă posibilitatea renegocierii contractelor, după ce acestea au fost semnate. De asemenea, din caietele de sarcini trebuie excluse prevederile excesive.
Referitor la această temă, Joost Kuhlmann, şeful misiunii Comisiei Europene prezente la Bucureşti, este de părere că, pentru exerciul bugetar comunitar 2014 – 2020, România – care a învăţat din exerciţiul financiar anterior – este în măsură să aplice un cadru mai practic şi cu norme simplificate în accesarea fondurilor europene.
Andrea Schaechter, şeful misiunii FMI pentru România, a mulţumit reprezentanţilor CIR pentru modul de prezentare, detaliile şi informaţiile documentate privind provocările cu care se confruntă mediul de afaceri românesc. Domnia sa şi-a exprimat admiraţia faţă de oamenii de afaceri români, care nu au renunţat şi s-au străduit să investească, chiar şi într-un climat investiţional mai puţin prietenos. În plus, şi-a exprimat dorinţa ca, dacă vor fi necesare clarificări, detalieri ale propunerilor CIR, membrii Consiliului să le transmită, eventual în cadrul unei noi întâlniri, în timpul actualei vizite a misiunii comune FMI – CE – BM. La rândul lor, reprezentanţii CIR şi-au arătat disponibilitatea de a veni cu toate clarificările care vor fi solicitate.
“Consiliul Investitorilor Români dorește, prin aceste propuneri, să fie un partener pentru autorităţile române, precum și pentru instituțiile financiare internaționale – Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială – în eforturile lor de depășire a crizei și redresare economică”, a declarat Gabriel Biriş, reprezentabt CIR.
„Consiliul Investitorilor Români doreşte să sprijine adoptarea unor măsuri care să stimuleze valorificarea capitalului autohton, pentru a asigura stabilitate şi durabilitate în dezvoltarea economiei”, a declarat, la rândul său, Filip Cârlea, director executiv CIR.
Consiliul Investitorilor Români (CIR) este organul de reprezentare al Asociaţiei “Forumul Investitorilor Autohtoni 2013” (FIA 2013), organizaţie apolitică şi neguvernamentală, ce reuneşte companii cu capital majoritar privat românesc a căror cifră de afaceri cumulată depăşeşte 5 miliarde de euro, în domeniile cheie ale economiei româneşti, precum industrie, agricultură, turism, IT&C, construcţii etc.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional se află la Bucureşti în perioada 21 ianuarie – 5 februarie, pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare a acordului preventiv cu România, care a fost aprobat în 27 septembrie 2013.