Fondul Proprietatea (FP) estimează că statul va încasa, anul viitor, din impozitul de 1,5% pe construcţii între 700 şi 900 milioane lei numai de la companiile unde este Fondul acţionar. Pe de altă parte, „bani frumoşi” vor fi încasaţi la buget şi de la agricultori, noua taxă urmând să se aplice şi construcţiilor din sectorul agricol.
Fondul a avut discuţii cu reprezentanţii autorităţilor pe tema taxei, întrucât aceasta afectează companiile din portofoliu, a declarat managerul FP, Greg Konieczny.
„Companiile din portofoliul nostru sunt afectate de aceasta (n.r. – taxa pe construcţii speciale). Dacă nu este schimbată de Parlament; această Ordonanţă este acum în dezbatere în Parlament. Noi am făcut multe comentarii, am ridicat multe puncte, în discuţiile cu statul, de ce această taxă ar trebui să fie mai mică sau ar trebui schimbat modul în care este calculată, pentru că impactul asupra companiilor din portofoliul Fondului în termeni anuali ar fi între 700 şi 900 milioane lei. Atâţia bani va lua statul de la companiile care sunt acum în portofoliul nostru”, a spus Konieczny întrebat de un acţionar despre impactul pe care îl va avea taxa pe construcţiile speciale asupra companiilor unde Fondul este acţionar, transmite Mediafax.
Fondul Proprietatea are acţiuni la companii importante vizate de această taxă precum OMV Petrom (18,99%), Hidroelectrica (19,94%), Romgaz (14,99%), Nuclearelectrica (9,72%) Transgaz (14,98%), Transelectrica (13,49%), Conpet (29,7%), GDF Suez Energy România (12%).
La rândul lui, Mark Mobius, preşedintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, din care face parte şi administratorul FP, a arătat că taxa va duce la dividende mai mici acordate de companiile unde Fondul este acţionar.
Taxe şi în agricultură
Producătorii agricoli, persoane juridice, vor trebui să plătească, din 1 ianuarie 2014, noul impozit pe construcţiile speciale, introdus în Codul Fiscal, care va avea efect inclusiv asupra celor care deţin în patrimoniu construcţii agricole, precum grajduri, sere şi solarii, silozuri, ferme de animale.
Producţiile bune obţinute în acest an la roşii, ceapă sau varză nu au adus legumicultorilor români profiturile scontate, din cauza preţurilor, a lipsei de organizare şi de protecţie din partea statului în faţa importurilor de legume, iar noile taxe pe construcţiile agricole, care se vor aplica din 2014, riscă să ducă sectorul horticol spre faliment.
“Producţia de varză şi de roşii, de legume în general, a fost foarte bună anul acesta, însă preţurile de vânzare au fost extrem de mici. Numai la varză au fost preţuri de mizerie, 15 sau 20 de bani pe kilogram, ceea ce pentru noi este faliment curat. Dacă vindeam măcar cu 50 de bani kilogramul de varză, reuşeam să ne mai acoperim din cheltuieli, din inputuri. La această dată sunt fermieri care nici nu mai recoltează, bagă tractorul direct şi ară. Din păcate, sunt mai mulţi ani de când preţul la varză este extrem de scăzut. Noi nu avem un sprijin de piaţă, producem haotic, faţă de cei din afară, care produc pe contracte şi în funcţie de cerinţe. Noi nu ştim să vindem organizat, pentru că, dacă am reuşi acest lucru, nu ar mai fi haosul actual din piaţă. Ne omoară şi importurile, pentru că nu avem o protecţie din partea statului, dar sunt sigur că nu ar mai fi haosul care este acum la vânzare, dacă noi am fi organizaţi”, a declarat Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Naţionale Profesionale de Legume-Fructe din România şi al Grupului de producători Legume-Fructe Matca, transmite Agerpres.
Acesta a precizat că sunt producători de legume nevoiţi să plătească impozitul pe norme de venit, chiar dacă au avut culturile calamitate şi înregistrează pierderi semnificative în acest an, iar direcţiile agricole certifică cu documente aceste situaţii.
“Fermierii au primit plicurile de la direcţia financiară pentru plata impozitului pe norma de venit, însă pentru mulţi dintre ei este o aberaţie, pentru că au culturile calamitate şi au la mână de la direcţiile agricole acest lucru. Poate trebuie să dăm în judecată direcţia de finanţe. Din 2014, o să avem un nou impozit pe construcţiile agricole şi, în cazul nostru, pe sere. Practic, în loc să încurajăm economia, noi o îngenunchem. La ora actuală, noi plătim oricum impozit pe sere şi solarii, iar ca să faci un hectar de seră cu sticlă te costă un milion de euro din start. Avem şi cel mai mare TVA, care îngroapă sectorul horticol, pentru că un fermier din Polonia, dacă vrea să construiască un hectar de seră, are TVA de 6 %. Din 2007 vorbim de o cotă redusă de TVA pentru sector, dar politicienii îşi aduc aminte doar în campania electorală. La fel şi cu certificatul de producător, dacă s-ar reglementa acest lucru, cred că s-ar face ordine în piaţă”, a subliniat Mircea Croitoru.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în 2013, producţia de varză se ridică la 677.387 tone, faţă de 626.633 tone anul trecut, în creştere cu 8 procente, cea de roşii de 626.645 tone (plus 55%), ceapă – 395.821 tone, în creştere cu 78% faţă de cele 222.328 tone înregistrate anul trecut, iar la usturoi este estimată o producţie de 36.597 tone faţă de 29.586 tone anul trecut, un plus 24%.
Localitatea Matca din judeţul Galaţi are o suprafaţă de 1.600 de hectare cu solarii şi 1.500 de hectare cultivate în câmp cu legume, fiind considerată cel mai mare bazin legumicol din Europa. Asociaţia condusă de Mircea Croitoru numără în jur de 78 de membri, fiind şi cei mai reprezentativi, dar la nivel de ţară sunt constituite în jur de 65.000 de asociaţii pe domeniul legume-fructe, cu câte 2-3 membri.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia de legume din 2012, fără cartofi, a totalizat 3,4 milioane de tone, în scădere cu 719.000 tone, comparativ cu 2011, din cauza scăderii producţiilor medii la hectar şi a suprafeţelor cultivate. Producţiile au fost mai mici la tomate (-28,2%), castraveţi (-25,5%), ardei (-20,1%), morcovi (-18,7%), ceapă (-14,5%), varză (-4,9%).
Anul trecut, suprafaţa cultivată cu legume a scăzut cu 9.000 de hectare, de la 263.000 în 2011, la 254.000 hectare. Datele INS cuprind producţiile şi suprafaţa cultivată cu legume în câmp, sere, solarii şi grădini familiale.
Reamintim, Focus-Energetic.ro a prezentat în exclusivitate modificările la Codul Fiscal prin care se introduce un nou impozit, de 1,5%, pe valoarea construcţiilor. Practic, noua taxă se aplică la sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice. În plus, se aplică şi construcţiilor din zona agricolă, de la sere, silozuri, solaria, la heleştee şi ferme de animale.
Tot în această categorie intră şi canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene, căi de rulare, de incintă sau exterioare, galerii subterane, puţuri de mină, coşuri de fum, turnuri de racire, rezervoare şi bazine pentru depozitare.
Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat că Guvernul se aşteaptă să încaseze 480-500 milioane lei prin impozitarea construcţiilor speciale, dar că aceasta reprezintă o „evaluare pesimistă”, care poate fi depăşită. În proiectul de buget încasările din această taxă sunt estimate la 488 milioane lei.
Consiliul Fiscal anticipează un impact mult mai mare din impozitarea construcţiilor speciale comparativ cu nivelul luat în calcul de Guvern. Potrivit unor surse din piaţă, Consiliul Fiscal ia în calcul un impact mai mult decât triplu faţă de suma din proiectul de buget.